Obiect de formă tronconică. Decorul amplasat pe toată suprafața superioară și este reprezentat de motive geometrice (spirală, cerc, meandru). Cromatică: fond: maro; motive: verde, alb, galben.

Sfântul Mare Mucenic Haralambie, făcător-de-minuni, este cel mai bătrân mucenic din cei prăznuiți de creștini. Este cunoscut ca și făcător-de-minuni, vindecător de boli și ocrotitor al caselor familiilor creștine. Central este pictat Sfântul, îmbrăcat cu veșminte liturgice, arhierești, cu sacos verde văratic-kaki, felon brun-cărămiziu și epitrahil orange cu două cruci, cu aureolă. Fiind foarte bătrân, are barbă sură, lungă. În mâna stângă are Sfânta Evanghelie deschisă și cu mâna dreaptă ține în lanț ciuma, reprezentată antropomorfic, și binecuvântează. Ciuma, simbolizând boala incurabilă și moartea, are secera în mână și coarne de diavol, fiind, totodată și păcatul, patima, aducătoare de moartea duhovnicească. Sfântul Haralambie este așezat pe un tron arhieresc, iar ciuma minusculă stă la picioarele sfântului. În registrul superior, sunt Dumnezeu-Tatăl și Maica Domnului pe mandorle de nori albi-gri pufoși. Fondul este albastru regal, întreaga tematică iconografică încadrându-se într-un chenar decorativ fitomorf, format dintr-o ghirlandă de floricele de câmp, albăstrele. Cromatica armonioasă: albastru regal, gri petrol, verde văratic kaki, ocru, cărmiziu-orange, brun, alb, negru se întrepătrunde estetic cu detaliile minuțioase ale desenului. Icoana se înscrie, ca și realizare artistică, la confluența dintre Laz și Lancrăm, din Valea Sebeșului. Inscripția în chirilică se traduce Sf M M Haralambie.

Obiect de cult confecționat din lemn. Formă de stâlp, se sprijină pe trei picioare traforate; corpul este strunjit și pe alocuri decorat cu linii incizate; în capăt are fixată o plăcuță circulară de metal în formă de farfurie, cu marginea ondulată, care prezintă pe mijloc un tub cilindric în care se introduce lumânarea. Cromatică: albastru; maro; auriu.

Vas ceramic de formă bitronconică cu baza dreaptă și plată, având gâtul scurt, cu gura largă și buza înălțată. Piesa prezintă o toartă, care pornește de sub buză și care se unește cu vasul în zona diametrului maxim. Este smălțuit în exterior parțial. Vasul este decorat cu motive vegetale: trei crenguțe de brad si o cruce de mici dimensiuni incadrata de patru puncte. Toarta prezintă un ornament format din mai multe linii paralele orizontale oblice. Cromatică: fond: cărămiziu; motive: alb.

Mântuitorul Iisus Hristos, fiind răstignit pe Cruce, are în dreapta pe Sfântul Împărat Constantin cel Mare, în locul uceniculuil cel iubit, care a stat lipit de pieptul Învățătorului, la Cina cea de Taină, mai precis, în locul Sfântului Apostol și Evanghelist Ioan Teologul, Evanghelistul Iubirii și în stânga pe Sfânta Împărăteasă Elena, mama Sfântului Constantin, în locul Maicii Domnului Îndurerate, Jalnică și Plângătoare. Veșmintele Sfinților Împărați sunt sacosuri negre și mantii roșii vermillon-roze, cu mânecile largi și verzi. Mântuitorul Iisus Hristos Răstignit pe Cruce are o țesătură verde-forest în jurul mijlocului și a coapselor. Fondul icoanei este cerul albastru bleu-ciel înspre alburiu-zinc senin și deschis, în registrul superior și galben-chihlimbar, în spatele Crucii, un spațiu galben-solar, prefigurând Lumina Învierii Domnului Iisus Hristos. Întreaga tematică iconografică este încadrată de un chenar decorativ fitomorf, format dintr-o ghirlandă de bujori și trandafiri, 4 ruje. Cromatica este armonioasă: roșu vermillon-roze, albastru bleu-ciel, albastru cobalt, gri antracit, galben-chihlimbar, verde forest, alb zinc, negru. Inscripția din româno-chirilică se traduce Constantin cu Elena. Icoana este mai rară, datorită abordării tematicii iconografice. Icoana este din Nordul Transilvaniei, Nicula.