Purtat ca podoabă, în zilele de sărbătoare, de femeile românce din Banat, inelul are banda secționată în partea frontală și un disc romboidal decorat în centru cu o frunză stilizată, gravată, încadrată de un chenar cu laturile asemănătoare cu o ramură de brad. Benzile obținute în urma secționării inelului sunt decorate cu câte un meandru gravat. Pe interior se vede cositorul cu care a fost lipit discul. Cromatică: culoarea naturală a metalului.

ladă de zestre

Sfântul Nicolae

Adormirea Maicii Domnului

În antichitate oul roșu era considerat simbol al creării Cosmosului. Preluat de creștini, obiceiul decorării ouălor de Paști are strânsă legătură cu sângele - moartea și învierea lui Iisus Hristos, creatorul lumii creștine. În lumea satului tehnica decorării ouălor cunoaște o explozie de motive decorative, de la cele mai simple (monocrome), până la cele mai complexe, denumite „ouă muncite”, decorate pe toată suprafața cu o mare diversitate de ornamente, inspirate din mediul înconjurător. Pe fondul în tonuri de brun, decorul se desfășoară în registre distincte, dispuse longitudinal, sub forma unui brâu încadrat de 2 medalioane. Brâul este decorat cu o ghirlandă cu frunz. Cele 2 medalioane sunt decorate cu câte o floare cu petale hașurate și margini franjurate, dispuse central, ce înscriu câte un romb cu 5 cruci gamate, 4 albastre și una roșie în mijloc. Pe banda mediană se regăsește inscripția, cu anul în care a fost încondeiat oul. Cromatică: maro-brun, galben, albastru, verde, roșu.