Sfântul Mare Mucenic Haralambie, făcător-de-minuni și vindecător de boli, este cel mai bătrân mucenic din cei prăznuiți de creștini. Este cunoscut ca și făcător-de-minuni, vindecător de boli și ocrotitor al caselor familiilor creștine. Central este pictat Sfântul, îmbrăcat cu veșminte liturgice, arhierești, cu sacos, felon, epitrahil, aureolă, pictate cu roșu sângeriu, galben-muștar și albastru ceruleum. Cu mâna dreaptă binecuvintează și cu mâna stângă ține în lanț ciuma, reprezentată antropomorfic - un diavol, cu trăsături umane. Ciuma, simbolizând boala incurabilă și moartea, are coarne de diavol, fiind, totodată și păcatul, patima, aducătoare de moartea duhovnicească. În registrul superior, în dreapta și în stânga sfântului ierarh, sunt două plante cu flori uriașe, înlocuind oarecum într-un mod stilizat pe Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil. Sfântul Haralambie este încadrat de două coloane cu boltă, segmentând, astfel, un spațiu arhitectonic de biserică ortodoxă, coloanele fiind împodobite cu flori. Icoana se înscrie, ca și realizare artistică în Țara Făgărașului. Inscripția în româno-chirilică se traduce Sfântul Haralambie. Cromatica este frumoasă și armonioasă: roșu, albastru, galben-muștar, alb, negru. Ceea ce este deosebit în icoană este bogăția elementelor decorative, tronul arhiresc, coloanele, arcada, bolta. Liniuțele albe au un farmec deosebit, scriindu-se astfel o estetică aparte. Interiorul arcadei - alb cu stele roșii și exteriorul coloanelor - albastru cu petale micuțe albe creează a atmosferă deosebită, atât teologic, cât și artistic: curățenia feciorelnică sufletească versus noblețea duhovnicească. Icoana este din Țara Făgărașului, cu o relizare superioară celor din Țara Oltului.

Unknown artist

Sfântul Mare Mucenic Haralambie, făcător-de-minuni și vindecător de boli, este cel mai bătrân mucenic din cei prăznuiți de creștini. Este cunoscut ca și făcător-de-minuni, vindecător de boli și ocrotitor al caselor familiilor creștine. Central este pictat Sfântul, îmbrăcat cu veșminte liturgice, arhierești, cu sacos, felon, epitrahil, aureolă, pictate cu roșu sângeriu, galben-muștar și albastru ceruleum. Cu mâna dreaptă binecuvintează și cu mâna stângă ține în lanț ciuma, reprezentată antropomorfic - un diavol, cu trăsături umane. Ciuma, simbolizând boala incurabilă și moartea, are coarne de diavol, fiind, totodată și păcatul, patima, aducătoare de moartea duhovnicească. În registrul superior, în dreapta și în stânga sfântului ierarh, sunt două plante cu flori uriașe, înlocuind oarecum într-un mod stilizat pe Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil. Sfântul Haralambie este încadrat de două coloane cu boltă, segmentând, astfel, un spațiu arhitectonic de biserică ortodoxă, coloanele fiind împodobite cu flori. Icoana se înscrie, ca și realizare artistică în Țara Făgărașului. Inscripția în româno-chirilică se traduce Sfântul Haralambie. Cromatica este frumoasă și armonioasă: roșu, albastru, galben-muștar, alb, negru. Ceea ce este deosebit în icoană este bogăția elementelor decorative, tronul arhiresc, coloanele, arcada, bolta. Liniuțele albe au un farmec deosebit, scriindu-se astfel o estetică aparte. Interiorul arcadei - alb cu stele roșii și exteriorul coloanelor - albastru cu petale micuțe albe creează a atmosferă deosebită, atât teologic, cât și artistic: curățenia feciorelnică sufletească versus noblețea duhovnicească. Icoana este din Țara Făgărașului, cu o relizare superioară celor din Țara Oltului.