Suport pictural de formă dreptunghiulara, în ax vertical. Tema, "Invierea lui Iisus" este tratată într-o manieră ce își are originea în Apusul Europei.Isus apare deasupra mormântului, înconjurat de raze, cu trupul parțial descoperit, cu un steag alb în mână, ca simbol al triumfului asupra morții.Această reprezentare a apărut pentru prima oară la greci, în a doua jumătate a sec. XVII, predominând din sec XVIII până la mijlocul sec XX. Răspândirea sa s-a bazat pe neînțelegerile apărute în sec VIII cu privire la anumite elemente ale iconografiei bizantine, neînțelegeri provocate de ideile apusene despre pictura religioasă și de gravurile pe plăcuțe de aramă aduse de misionarii apuseni.Aceste idei erau în mare parte rezultatul Contrareformei, prin care se criticau anumite reprezentări iconografice tradiționale. Conform modelului modernist apusean, îngerul(aflat în cazul de față deasupra pietrei mormântului, înveșmântat în alb, cu aureolă)este cel care ar fi dat piatra mormântului la o parte, ceea ce nu corespunde învățăturii ortodoxe. Icoana de față nu corespunde în totalitate modelului apusean, în locul soldaților orbiți de lumina Învierii apar femeile mironosițe care veniseră la mormânt după obicei. Zugravul preia tema apuseană, cu accente de originalitate. Fondul icoanei este întunecat, ceea ce pune în evidență mandorla de raze în care apare Hristos. Chenar- bandă îngustă, albă. Pe spate icoana are bătute două pene în relief

zugrav

Suport pictural de formă dreptunghiulara, în ax vertical. Tema, "Invierea lui Iisus" este tratată într-o manieră ce își are originea în Apusul Europei.Isus apare deasupra mormântului, înconjurat de raze, cu trupul parțial descoperit, cu un steag alb în mână, ca simbol al triumfului asupra morții.Această reprezentare a apărut pentru prima oară la greci, în a doua jumătate a sec. XVII, predominând din sec XVIII până la mijlocul sec XX. Răspândirea sa s-a bazat pe neînțelegerile apărute în sec VIII cu privire la anumite elemente ale iconografiei bizantine, neînțelegeri provocate de ideile apusene despre pictura religioasă și de gravurile pe plăcuțe de aramă aduse de misionarii apuseni.Aceste idei erau în mare parte rezultatul Contrareformei, prin care se criticau anumite reprezentări iconografice tradiționale. Conform modelului modernist apusean, îngerul(aflat în cazul de față deasupra pietrei mormântului, înveșmântat în alb, cu aureolă)este cel care ar fi dat piatra mormântului la o parte, ceea ce nu corespunde învățăturii ortodoxe. Icoana de față nu corespunde în totalitate modelului apusean, în locul soldaților orbiți de lumina Învierii apar femeile mironosițe care veniseră la mormânt după obicei. Zugravul preia tema apuseană, cu accente de originalitate. Fondul icoanei este întunecat, ceea ce pune în evidență mandorla de raze în care apare Hristos. Chenar- bandă îngustă, albă. Pe spate icoana are bătute două pene în relief