Gallery›Romanian Peasant Museum›Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul
Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul
Romanian Peasant Museum

Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul

Unknown artist

CC0 — Public Domain
Romanian Peasant Museum

Piesă alcătuită din icoana propriu-zisă, ramă și dos la ramă. Scena iconografică este redată sumar. Ea se petrece în interior sugerat de coloanele, ferestrele și arcadele ce îi încadrează pe Irodiada, care poartă pe tipsie capul lui Ioan, și pe soldatul îmbrăcat în uniformă cu sabia scoasă din teacă și capul lui Ioan în mână. Între ei trupul lui Ioan fără cap. Deasupra arcadelor case sugerând palatul lui Irod. Chenarul, cu rol de a separa partea sacră de cea laică, este alcătuit din falduri de draperie. Cromatica: albastru ceruleum – fondul

🔒
Order museum-quality prints

Sign in to order prints, canvas, and more of this work. Browsing and full-resolution downloads stay free.

More from Romanian Peasant Museum

Furcă cu „coarne”
Romanian Peasant Museum
Furcă cu „coarne”
Unknown artist
Parte componentă a unor podoabe mai complexe - „lanțuri cu inele”, purtate pentru protecție și prestanță, pentru a arăta comunității cinstea femeii, dar și la podoaba specifică costumului pădurencelor, numită „chei pe chici”, în fapt o bucată de piele peste care sunt montate mici plăcuțe din aramă, turnate în tipare, împodobite cu nasturi colorați și de care se atârnă atât inele, cât și chei, legată sub centură, pe șold. Inelele erau primite de viitoarea nevastă de la mamă, soacră sau și le procura singură de la târg. Podoabele se purtau doar la tinerețe, până pe la 30 de ani, când femeia schimba cămașa roșie (însemn al tinereții) cu cămașa neagră (însemn al maturității și al bătrâneții). Erau purtate zi de zi, pentru protecție, atunci când nevasta mergea la pădure cu mâncare pentru bărbatului său. Zgomotul produs în mișcare de cheile și inelele de pe lanțuri speriau jivinele pădurii. De asemenea, se purtau la sărbători pentru a acompania muzica și dansul de la horă, ca niște zurgălăi. Decorul inelului se desfășoară pe banda inelului, mai bogat în partea frontală și mai simplu în rest. Ornamentele gravate sunt dispuse în 3 chenare cu laturile zimțate. În chenarul central se distinge o cruce în X gravată, cu 4 puncte, încrustate în ciclamen și un punct albastru în centru. În chenarele laterale sunt gravate reprezentări avimorfe stilizate cu corpul marcat din loc în loc cu puncte încrustate în ciclamen și albastru. Restul benzii inelului este decorat cu o linie în zig -zag, gravată. Cromatică: culoarea naturală a metalului, ciclamen, albastru.
Romanian Peasant Museum
Parte componentă a unor podoabe mai complexe - „lanțuri cu inele”, purtate pentru protecție și prestanță, pentru a arăta comunității cinstea femeii, dar și la podoaba specifică costumului pădurencelor, numită „chei pe chici”, în fapt o bucată de piele peste care sunt montate mici plăcuțe din aramă, turnate în tipare, împodobite cu nasturi colorați și de care se atârnă atât inele, cât și chei, legată sub centură, pe șold. Inelele erau primite de viitoarea nevastă de la mamă, soacră sau și le procura singură de la târg. Podoabele se purtau doar la tinerețe, până pe la 30 de ani, când femeia schimba cămașa roșie (însemn al tinereții) cu cămașa neagră (însemn al maturității și al bătrâneții). Erau purtate zi de zi, pentru protecție, atunci când nevasta mergea la pădure cu mâncare pentru bărbatului său. Zgomotul produs în mișcare de cheile și inelele de pe lanțuri speriau jivinele pădurii. De asemenea, se purtau la sărbători pentru a acompania muzica și dansul de la horă, ca niște zurgălăi. Decorul inelului se desfășoară pe banda inelului, mai bogat în partea frontală și mai simplu în rest. Ornamentele gravate sunt dispuse în 3 chenare cu laturile zimțate. În chenarul central se distinge o cruce în X gravată, cu 4 puncte, încrustate în ciclamen și un punct albastru în centru. În chenarele laterale sunt gravate reprezentări avimorfe stilizate cu corpul marcat din loc în loc cu puncte încrustate în ciclamen și albastru. Restul benzii inelului este decorat cu o linie în zig -zag, gravată. Cromatică: culoarea naturală a metalului, ciclamen, albastru.
Aurel Costa
Obiectul are forma unei cutii dreptunghiulare cu capac. Spatele cutiei se termină cu o margine mai înaltă, crestată adînc și cu un orificiupentru atîrnare pe perete perete. Pe marginile pereților prezintă linii duble crestate în unghi.
Romanian Peasant Museum
Obiectul are forma unei cutii dreptunghiulare cu capac. Spatele cutiei se termină cu o margine mai înaltă, crestată adînc și cu un orificiupentru atîrnare pe perete perete. Pe marginile pereților prezintă linii duble crestate în unghi.
Manu Gheorghe
Găvanul elipsoidal este foarte adânc, coada este bogat ornamentată și simetric prin incizare ușoară, de o parte și de alta a unui ax central, cu trei ovale și un triunghi în partea mediană, fiind terminată cu o parte trapezoidală.
Romanian Peasant Museum
Găvanul elipsoidal este foarte adânc, coada este bogat ornamentată și simetric prin incizare ușoară, de o parte și de alta a unui ax central, cu trei ovale și un triunghi în partea mediană, fiind terminată cu o parte trapezoidală.
Constantin Șchiopu