Sfinții Constantin și Elena

Obiect de uz gospodăresc, realizat dintr-o bucată dreptunghiulară de lemn în care e dăltuit un găvan adânc, unde se pune grâul pentru decorticat, cu ajutorul unui chilug. Prezintă și un mâner lateral cioplit în aceeași bucată de lemn. Are culoarea naturală a lemnului patinat.

Icoana este pictată pe dosul unei bucăți de sticlă de formă dreptunghiulară în ax vertical. Întreg câmpul icoanei este ocupat de crucea(tipul calvarului, cu brațele treflate)flancată în partea de jos de cei doi împărați, Constantin și mama sa Elena, cea care a descoperit crucea la Ierusalim. Crucea este excesiv ornamentată(cruce centrală, x-uri, romburi, cerculețe..) și pictată în toate culorile.Sfinții o susțin cu cîte o mână. Fețele împăraților sunt butucănoase, diforme, veșmintele aproape identice, în verde și roșu, aureolele strâmbe, cu foiță de aur.În mână țin câte un sceptru vegetal. Chenarul floral înghesuit lateral. . Câmpul, albastru de Prusia, cu decor din flori mari, multicolore. Sub brațele crucii -ocru. Desenul este schematic, naiv, dar, spre deosebire de prima perioadă a picturii pe sticlă de la Nicula, este excesiv de încărcat, contururile nu sunt precise, culoarea este pusă în fugă, compoziția este înghesuită, culorile amestecate nu mai creează armonie. Este specifică pentru producția târzie a centrului de la Nicula. Rama este alcătuită din patru stinghii îmbinate oblic; dosul este din lemn subțire de brad.

Piesă de mobilier, alcătuită dintr-un blat rotund, ușor concav la partea superioară, și trei picioare în profil cilindric, fixate oblic în cep de blat. Are culoarea naturală a lemnului.

Sf. Nicolae