Canceu

În antichitate oul roșu era considerat simbol al creării Cosmosului. Preluat de creștini, obiceiul decorării ouălor de Paști are strânsă legătură cu sângele - moartea și învierea lui Iisus Hristos, creatorul lumii creștine. În lumea satului tehnica decorării ouălor cunoaște o explozie de motive decorative, de la cele mai simple (monocrome), până la cele mai complexe, denumite „ouă muncite”, decorate pe toată suprafața cu o mare diversitate de ornamente, inspirate din mediul înconjurător. Pe fondul alb, decorul se desfășoară sub forma unui registru longitudinal, descriind un șir de medalioane circulare cu fondul simplu sau hașurat. Primele înscriu flori cu patru petale și o cruce gamată în mijloc, fiind completate de câte 4 frunze trilobate, iar celelalte 4 frunze de stejar în albastru și roșu, ce se regăsesc și între medalioane, dar în tonuri de galben, alternând cu boboci stilizați în nuanțe de roz. Lateral se distinge câte un medalion circular cu același decor ca cel pe fond alb, descris mai sus. Cromatică: alb, negru, galben, roșu, albastru.

Formă tronconică; fond alb; în centru este amplasată o spirală de culoare maro încadrată de o bandă circulară de culoare verde. Peretele farfuriei este decorat cu o serie de cercuri concentrice subțiri de culoare maro și o altă bandă circulară verde. Buza decorată cu un val circular de culoare maro închis. Folosită la decorarea interiorului țărănesc în așa numita - cameră bună.

Obiectul are formă de disc subțire, avînd pe centru un orificiu rotund pentru prins pe fus. Este ornamentat pe ambele fețe cu câte o rozetă sau o floare cu patru petale asemănătoare, formate și înconjurate de șiruri din motivul dintelui de lup incizat. Obiectul este ornamentat pe margine tot cu dinți de lup.

ladă cu spinare