În antichitate oul roșu era considerat simbol al creării Cosmosului. Preluat de creștini, obiceiul decorării ouălor de Paști are strânsă legătură cu sângele - moartea și învierea lui Iisus Hristos, creatorul lumii creștine. În lumea satului tehnica decorării ouălor cunoaște o explozie de motive decorative, de la cele mai simple (monocrome), până la cele mai complexe, denumite „ouă muncite”, decorate pe toată suprafața cu o mare diversitate de ornamente, inspirate din mediul înconjurător. Pe fondul alb, decorul se desfășoară sub forma unui registru longitudinal, descriind un șir de medalioane circulare cu fondul simplu sau hașurat. Primele înscriu flori cu patru petale și o cruce gamată în mijloc, fiind completate de câte 4 frunze trilobate, iar celelalte 4 frunze de stejar în albastru și roșu, ce se regăsesc și între medalioane, dar în tonuri de galben, alternând cu boboci stilizați în nuanțe de roz. Lateral se distinge câte un medalion circular cu același decor ca cel pe fond alb, descris mai sus. Cromatică: alb, negru, galben, roșu, albastru.
Romanian Peasant Museum

În antichitate oul roșu era considerat simbol al creării Cosmosului. Preluat de creștini, obiceiul decorării ouălor de Paști are strânsă legătură cu sângele - moartea și învierea lui Iisus Hristos, creatorul lumii creștine. În lumea satului tehnica decorării ouălor cunoaște o explozie de motive decorative, de la cele mai simple (monocrome), până la cele mai complexe, denumite „ouă muncite”, decorate pe toată suprafața cu o mare diversitate de ornamente, inspirate din mediul înconjurător. Pe fondul alb, decorul se desfășoară sub forma unui registru longitudinal, descriind un șir de medalioane circulare cu fondul simplu sau hașurat. Primele înscriu flori cu patru petale și o cruce gamată în mijloc, fiind completate de câte 4 frunze trilobate, iar celelalte 4 frunze de stejar în albastru și roșu, ce se regăsesc și între medalioane, dar în tonuri de galben, alternând cu boboci stilizați în nuanțe de roz. Lateral se distinge câte un medalion circular cu același decor ca cel pe fond alb, descris mai sus. Cromatică: alb, negru, galben, roșu, albastru.

Unknown artist

CC0 — Public Domain
Romanian Peasant Museum

În antichitate oul roșu era considerat simbol al creării Cosmosului. Preluat de creștini, obiceiul decorării ouălor de Paști are strânsă legătură cu sângele - moartea și învierea lui Iisus Hristos, creatorul lumii creștine. În lumea satului tehnica decorării ouălor cunoaște o explozie de motive decorative, de la cele mai simple (monocrome), până la cele mai complexe, denumite „ouă muncite”, decorate pe toată suprafața cu o mare diversitate de ornamente, inspirate din mediul înconjurător. Pe fondul alb, decorul se desfășoară sub forma unui registru longitudinal, descriind un șir de medalioane circulare cu fondul simplu sau hașurat. Primele înscriu flori cu patru petale și o cruce gamată în mijloc, fiind completate de câte 4 frunze trilobate, iar celelalte 4 frunze de stejar în albastru și roșu, ce se regăsesc și între medalioane, dar în tonuri de galben, alternând cu boboci stilizați în nuanțe de roz. Lateral se distinge câte un medalion circular cu același decor ca cel pe fond alb, descris mai sus. Cromatică: alb, negru, galben, roșu, albastru.

🔒
Order museum-quality prints

Sign in to order prints, canvas, and more of this work. Browsing and full-resolution downloads stay free.