farfurie

Obiectul este confecționat dintr-o simplă crenguță, puțin strâmbă, cu trei crăcane la capătul de jos. Obiectul prezintă urme de uzură funcțională. Cromatică: culoarea naturală a lemnului.

Instalație în formă de cilindru având in interior un dispozitiv de zdrobire cu un ax terminat cu mâner. În față are un șant de scurgere. În partea de sus se află, pâlnia de introducere a materiei prime. Pâlnia este circulară, având baza ușor îngustată pe suprafața de contact cu corpul instalației. Este sprijinit pe patru picioare, cu terminații spre exterior, sub forma unor picioare de animal. Picioarele-suport sunt perforate , orificiile obținute servind la fixarea mașinii pe postamentul de lemn. Acesta are formă dreptunghiulară. Cromatică: culoarea metalului; culoarea patinată a lemnului.

Mântuitorul Iisus Hristos, fiind răstignit pe Cruce, are în dreapta pe Sfântul Împărat Constantin cel Mare, în locul ucenicului cel iubit, care a stat lipit de pieptul Învățătorului, la Cina cea de Taină, mai precis, în locul Sfântului Apostol și Evanghelist Ioan Teologul, Evanghelistul Iubirii și în stânga pe Sfânta Împărăteasă Elena, mama Sfântului Constantin, în locul Maicii Domnului Îndurerate, Jalnică și Plângătoare. Veșmintele Sfinților Împărați sunt sacosuri albastre cu dungulițe albe și mantii roșii vermillon, cu dungulițe albe. Mântuitorul Iisus Hristos Răstignit pe Cruce are o țesătură verde-forest în jurul mijlocului și a coapselor. Fondul icoanei este cerul albastru bleu-ciel senin și deschis, în registrul superior și galben-ocru, în registrul inferior, în spatele Crucii este un spațiu galben-solar, prefigurând Lumina Învierii Domnului Iisus Hristos. Întreaga tematică iconografică este încadrată de un chenar decorativ fitomorf, format dintr-o ghirlandă de bujori și trandafiri, 6 ruje, cu motivul zăluței albe în interior. Cromatica este armonioasă: roșu vermillon, roșu stacojiu, albastru ceruleum, albastru cobalt, gri antracit, galben-solar, ocru, alb, negru. Inscripția din româno-chirilică se traduce Constantin cu Elena. Icoana este mai rară, datorită abordării tematicii iconografice. Icoana este din Nordul Transilvaniei, Nicula.

Icoana îi reprezintă pe cei doi Apostoli Sfinții Petru și Pavel, Petru cu cheile Împărăției Cerești în mână și pe Pavel cu sabia Cuvântului în mână, susținând împreună chivotul unei biserici, simbolul Bisericii sobornicești și apostolești, reprezentată simbolic printr-o floare înaltă roșie, un trandafir, plin de lumină. Au mantiile roșii și veșmintele în combinație de verde-kaki, gri antracit și roșu vermillon. Cheile și crucea sunt simboluri puternice. Se creează astfel un triunghi de semnificații teologice: Crucea-Biserica-cheile Raiului. Chipurile sunt foarte expresive, cu trăsături fine. Fondul icoanei este cerul albastru cobalt-regal, în registrul superior și un câmp galben de grâu-copt în registrul inferior. Întreaga compoziție iconografică este încadrată de un chenar decorativ fitomorf, format dintr-o ghirlandă de trandafiri-bujori roșii, cu frunze verzi-smarald - 12 ruje. Compoziția este rezistentă și cromatica foarte armonioasă: roșu vermillon, verde smarald, albastru cobalt-regal, brun, galben-ocru, gri antracit, alb, negru, auriu. Inscripția din româno-chirilică se traduce Petru Pavel. Icoana este din Nicula.