Unealtă agricolă străveche, formată dintr-o lamă îngustă și curbată din fier, tăișul în interior cu zimți, fixată într-un mâner scurt din lemn cu care se taie tulpini de cereale, stuf. Cromatică: culoarea fierului; culoarea naturală a lemnului

Sfânta Mare Cuvioasă Parascheva de la Iași are crucea bronzie în mâna dreaptă, binecuvântând, și o ramură de finic verde, în mâna stângă. Este îmbrăcată în veșmânt roșu vermillon-corai cu interiorul căptușit cu verde-mușchi de pădure-kaki. Sacosul este cu danteluță, guleraș și dungi, cu fibulă. Sfânta Cuvioasă are părul negru lung, lăsat pe umeri, coroană roșie cu verde-brad și aureolă bronzie-argintie și poartă lănțișor la gât. Fondul icoanei este cerul albastru ultramarin în registrul mijloc și inferior și un câmp auriu în registrul superior și un chenar neregulat, alb-zinc, ancadrator întregii compoziții. Întreaga compoziție iconografică este încadrată de un chenar decorativ fitomorf, format dintr-o ghirlandă de 5 ruje rotunde corai, asemenea unor boboci de merișori, cu frunze verzi. Inscripția din româno-chirilică se traduce Parascheva. Cromatica este armonioasă: roșu vermillon-cărămiziu, corai, albastru ultramarin-bleumarin, verde alge, mușchi de pădure, bej-crem, bronziu-argintiu, negru, alb zinc. Icoana este din Nordul Transilvaniei, Nicula.

Obiect ceramic de uz casnic,de formă tronconică, nesmălțuit, angobat. Prevăzut cu pereți oblici, care se termină în partea superioară cu un bumb de formă circulară, pentru manipulare. Este decorat la exterior cu motive geometrice, amplasate pe toată suprafața: linii circulare, spirale; linii drepte dispuse orizontal. Cromatică: fond: cărămiziu; motive: alb.

Icoana îi reprezintă pe Sfântul Ioan Botezătorul și Înaintemergătorul Mântuitorului Iisus Hristos, îmbrăcat într-un himation sau o sarică de păr de cămilă, încins la brâu, sacos siena arsă și cu o mantie de culoare maro închis înspre negru. În mâna stângă ține un steag roșu, cu două cruci albe. Roșu este culoarea muceniciei și a jertfei, iar negru este culoarea pocăinței și a pustnicilor. Cu mâna dreaptă ține un copac modelându-i tulpina. Are chipul îndurerat, trist și îngândurat și are aureola ca razele unui soare. Fondul este gri-vernil. Întreaga tematică iconografică este încadrată într-un chenar decorativ geometrizant, un chenar liniar exterior, ca de ramă, galben-ocru. Inscripția din româno-chirilică este tradusă Sf Ioan Botezătorul. Două elemente sunt mai deosebite și atrag atenția, în mod excepțional: soarele din aureola sfântului, fiind Înaintemergătorul Mântuitorului Iisus Hristos soarele dreptății și copacul îndoit, prin puterea de fier a pocăinței pustnicești a Sfântului Ioan Botezătorul, numit cel mai puternic dintre oameni. Desenul este foarte sigur și detaliile realizate minuțios, trăsăturile chipului fiind foarte expresive și pictate cu măiestrie. Cromatica este armonioasă: brun, acajou, cafeniu, negru, gri-vernil, roșu vermillon, negru, alb.

Familie în costume populare săsești de sărbătoare din zona Sibiu