Gallery›Romanian Peasant Museum›Căucul este un vas format din coadă și găvan (vasul propriu - zis), realizat de ciobani la stână și utilizat pentru băut apă. Este frumos ornamentat, utilizând briceagul cu minuțiozitatea celui care păștea oile cu lunile și purtat la brâu; avea, de asemenea, o valoare personală și socială pentru ciobani. Pe pântecul vasului prezintă patru nervuri radiale.Pe coadă sunt cinci cercuri traforate, unul central mai mare și celelalte patru pe colțurile cozii, iar marginile sunt profilate regulat. Pe toartă are crestate două triunghiuri afrontate, din care unul este hașurat cu două liniuțe. Este lucrat dintr-o singură bucată de lemn.
Căucul este un vas format din coadă și găvan (vasul propriu - zis), realizat de ciobani la stână și utilizat pentru băut apă. Este frumos ornamentat, utilizând briceagul cu minuțiozitatea celui care păștea oile cu lunile și purtat la brâu; avea, de asemenea, o valoare personală și socială pentru ciobani. Pe pântecul vasului prezintă patru nervuri radiale.Pe coadă sunt cinci cercuri traforate, unul central mai mare și celelalte patru pe colțurile cozii, iar marginile sunt profilate regulat. Pe toartă are crestate două triunghiuri afrontate, din care unul este hașurat cu două liniuțe. Este lucrat dintr-o singură bucată de lemn.
Romanian Peasant Museum

Căucul este un vas format din coadă și găvan (vasul propriu - zis), realizat de ciobani la stână și utilizat pentru băut apă. Este frumos ornamentat, utilizând briceagul cu minuțiozitatea celui care păștea oile cu lunile și purtat la brâu; avea, de asemenea, o valoare personală și socială pentru ciobani. Pe pântecul vasului prezintă patru nervuri radiale.Pe coadă sunt cinci cercuri traforate, unul central mai mare și celelalte patru pe colțurile cozii, iar marginile sunt profilate regulat. Pe toartă are crestate două triunghiuri afrontate, din care unul este hașurat cu două liniuțe. Este lucrat dintr-o singură bucată de lemn.

Unknown artist

CC0 — Public Domain
Romanian Peasant Museum

Căucul este un vas format din coadă și găvan (vasul propriu - zis), realizat de ciobani la stână și utilizat pentru băut apă. Este frumos ornamentat, utilizând briceagul cu minuțiozitatea celui care păștea oile cu lunile și purtat la brâu; avea, de asemenea, o valoare personală și socială pentru ciobani. Pe pântecul vasului prezintă patru nervuri radiale.Pe coadă sunt cinci cercuri traforate, unul central mai mare și celelalte patru pe colțurile cozii, iar marginile sunt profilate regulat. Pe toartă are crestate două triunghiuri afrontate, din care unul este hașurat cu două liniuțe. Este lucrat dintr-o singură bucată de lemn.

🔒
Order museum-quality prints

Sign in to order prints, canvas, and more of this work. Browsing and full-resolution downloads stay free.

More from Romanian Peasant Museum

În antichitate oul roșu era considerat simbol al creării Cosmosului. Preluat de creștini, obiceiul decorării ouălor de Paști are strânsă legătură cu sângele - moartea și învierea lui Iisus Hristos, creatorul lumii creștine. În lumea satului tehnica decorării ouălor cunoaște o explozie de motive decorative, de la cele mai simple (monocrome), până la cele mai complexe, denumite „ouă muncite”, decorate pe toată suprafața cu o mare diversitate de ornamente, inspirate din mediul înconjurător. Pe fondul în tonuri de brun, decorul se desfășoară în registre distincte, dispuse longitudinal, ușor oblic, sub forma unui brâu, încadrat de 2 medalioane. Brâul este compartimentat în câmpuri pătrate, delimitate cu benzi de culoare verde, împodobite cu rămurele stilizate, galbene; pătratele înscriu romburi cu marginile franjurate și câte o cruce în X în centru. De asemenea, brâul este încadrat de alte 2 benzi cu fond alb și cruci gamate alternante cromatic - albastru și verde. Cele 2 medalioane au fondul hașurat și motivul laba gâștii, dispus central. Într-unul din acestea se regăsește inscripția, cu anul în care a fost încondeiat oul. Cromatică: maro-brun, galben, albastru, verde, roz, mov, roșu.
Romanian Peasant Museum
În antichitate oul roșu era considerat simbol al creării Cosmosului. Preluat de creștini, obiceiul decorării ouălor de Paști are strânsă legătură cu sângele - moartea și învierea lui Iisus Hristos, creatorul lumii creștine. În lumea satului tehnica decorării ouălor cunoaște o explozie de motive decorative, de la cele mai simple (monocrome), până la cele mai complexe, denumite „ouă muncite”, decorate pe toată suprafața cu o mare diversitate de ornamente, inspirate din mediul înconjurător. Pe fondul în tonuri de brun, decorul se desfășoară în registre distincte, dispuse longitudinal, ușor oblic, sub forma unui brâu, încadrat de 2 medalioane. Brâul este compartimentat în câmpuri pătrate, delimitate cu benzi de culoare verde, împodobite cu rămurele stilizate, galbene; pătratele înscriu romburi cu marginile franjurate și câte o cruce în X în centru. De asemenea, brâul este încadrat de alte 2 benzi cu fond alb și cruci gamate alternante cromatic - albastru și verde. Cele 2 medalioane au fondul hașurat și motivul laba gâștii, dispus central. Într-unul din acestea se regăsește inscripția, cu anul în care a fost încondeiat oul. Cromatică: maro-brun, galben, albastru, verde, roz, mov, roșu.
Luța Florina
Obiectul are formă tronconică cu o toartă laterală, fiind caracteristic zonei Vrancei prin formă și ornament. Cercurile (două) sunt din lemn de alun, o esență lemnoasă mai elastică, iar doagele sunt confecționate din brad. Ornamentul bogat este realizat de soția meșterului prin pirogravare, fiind așezat mai compact în jurul cercului de sus: deasupra un șir circular de cercuri cu punct la mijloc alternând cu trei puncte grupate împreună; sub cerc este pirogravat un rând circular de flori cu trei petale în alternanță cu cercuri cu punct la mijloc, înconjurate de steluțe. Deasupra cercului de la bază este un șir de câte trei puncte care formează flori stilizate. A fost lucrat cu următoarele unelete: cuțitoaie, „cal” de cuțitoiat, compas, floare de pirogravat, în câteva ore.
Romanian Peasant Museum
Obiectul are formă tronconică cu o toartă laterală, fiind caracteristic zonei Vrancei prin formă și ornament. Cercurile (două) sunt din lemn de alun, o esență lemnoasă mai elastică, iar doagele sunt confecționate din brad. Ornamentul bogat este realizat de soția meșterului prin pirogravare, fiind așezat mai compact în jurul cercului de sus: deasupra un șir circular de cercuri cu punct la mijloc alternând cu trei puncte grupate împreună; sub cerc este pirogravat un rând circular de flori cu trei petale în alternanță cu cercuri cu punct la mijloc, înconjurate de steluțe. Deasupra cercului de la bază este un șir de câte trei puncte care formează flori stilizate. A fost lucrat cu următoarele unelete: cuțitoaie, „cal” de cuțitoiat, compas, floare de pirogravat, în câteva ore.
Ion Puțui și Marina Puțui
blidar
Romanian Peasant Museum
blidar
Unknown artist
Mica Deisis
Romanian Peasant Museum
Mica Deisis
Unknown artist