În antichitate oul roșu era considerat simbol al creării Cosmosului. Preluat de creștini, obiceiul decorării ouălor de Paști are strânsă legătură cu sângele - moartea și învierea lui Iisus Hristos, creatorul lumii creștine. În lumea satului tehnica decorării ouălor cunoaște o explozie de motive decorative, de la cele mai simple (monocrome), până la cele mai complexe, denumite „ouă muncite”, decorate pe toată suprafața cu o mare diversitate de ornamente, inspirate din mediul înconjurător. Pe fondul în tonuri de brun, decorul se desfășoară în registre distincte, dispuse longitudinal, ușor oblic, sub forma unui brâu, încadrat de 2 medalioane. Brâul este compartimentat în câmpuri pătrate, delimitate cu benzi de culoare verde, împodobite cu rămurele stilizate, galbene; pătratele înscriu romburi cu marginile franjurate și câte o cruce în X în centru. De asemenea, brâul este încadrat de alte 2 benzi cu fond alb și cruci gamate alternante cromatic - albastru și verde. Cele 2 medalioane au fondul hașurat și motivul laba gâștii, dispus central. Într-unul din acestea se regăsește inscripția, cu anul în care a fost încondeiat oul. Cromatică: maro-brun, galben, albastru, verde, roz, mov, roșu.
Romanian Peasant Museum

În antichitate oul roșu era considerat simbol al creării Cosmosului. Preluat de creștini, obiceiul decorării ouălor de Paști are strânsă legătură cu sângele - moartea și învierea lui Iisus Hristos, creatorul lumii creștine. În lumea satului tehnica decorării ouălor cunoaște o explozie de motive decorative, de la cele mai simple (monocrome), până la cele mai complexe, denumite „ouă muncite”, decorate pe toată suprafața cu o mare diversitate de ornamente, inspirate din mediul înconjurător. Pe fondul în tonuri de brun, decorul se desfășoară în registre distincte, dispuse longitudinal, ușor oblic, sub forma unui brâu, încadrat de 2 medalioane. Brâul este compartimentat în câmpuri pătrate, delimitate cu benzi de culoare verde, împodobite cu rămurele stilizate, galbene; pătratele înscriu romburi cu marginile franjurate și câte o cruce în X în centru. De asemenea, brâul este încadrat de alte 2 benzi cu fond alb și cruci gamate alternante cromatic - albastru și verde. Cele 2 medalioane au fondul hașurat și motivul laba gâștii, dispus central. Într-unul din acestea se regăsește inscripția, cu anul în care a fost încondeiat oul. Cromatică: maro-brun, galben, albastru, verde, roz, mov, roșu.

Luța Florina

CC0 — Public Domain
Romanian Peasant Museum

În antichitate oul roșu era considerat simbol al creării Cosmosului. Preluat de creștini, obiceiul decorării ouălor de Paști are strânsă legătură cu sângele - moartea și învierea lui Iisus Hristos, creatorul lumii creștine. În lumea satului tehnica decorării ouălor cunoaște o explozie de motive decorative, de la cele mai simple (monocrome), până la cele mai complexe, denumite „ouă muncite”, decorate pe toată suprafața cu o mare diversitate de ornamente, inspirate din mediul înconjurător. Pe fondul în tonuri de brun, decorul se desfășoară în registre distincte, dispuse longitudinal, ușor oblic, sub forma unui brâu, încadrat de 2 medalioane. Brâul este compartimentat în câmpuri pătrate, delimitate cu benzi de culoare verde, împodobite cu rămurele stilizate, galbene; pătratele înscriu romburi cu marginile franjurate și câte o cruce în X în centru. De asemenea, brâul este încadrat de alte 2 benzi cu fond alb și cruci gamate alternante cromatic - albastru și verde. Cele 2 medalioane au fondul hașurat și motivul laba gâștii, dispus central. Într-unul din acestea se regăsește inscripția, cu anul în care a fost încondeiat oul. Cromatică: maro-brun, galben, albastru, verde, roz, mov, roșu.

🔒
Order museum-quality prints

Sign in to order prints, canvas, and more of this work. Browsing and full-resolution downloads stay free.