Obiect realizat dintr-o singură bucată de lemn, sub forma unei palete, fără decorațiuni. Lopata a fost folosită pentru băgarea pâinii în cuptor. Cromatică: maro deschis (culoarea naturală a lemnului). Obiectul nu este decorat.

Piesa reprezintă un pozitiv după un clișeu pe sticlă folosit pentru a realiza douăzeci de fotografii format Carte de Visite. Această tehnică, de a realiza pe un singur clișeu mai multe imagini, a fost brevetată de către André Adolphe Eugéne Disdéri, în 27 noiembrie 1854. A fost folosită pentru a reduce costurile de producție pentru fotogarfiile format Carte de Visite. Imaginea este lipită pe un carton gros, de culoare crem. Cartonul a fost rupt, iar în parea de sus apare însemnarea manuscrisă „Visit”. Putem presupune că în partea care lipesește apărea „Carte de...”. Imaginile sunt numerotate, pe clișeul pe sticlă, dar apar corecturi manuscrise cu cerneală roșie. Pe verso număr de inventar MCPR 1342.

Icoana îi reprezintă pe Sfântul Ioan Botezătorul și Înaintemergătorul Mântuitorului Iisus Hristos, îmbrăcat într-un himation sau o sarică de păr de cămilă, încins la brâu, sacos siena arsă și cu o mantie de culoare maro închis înspre negru. În mâna stângă ține un steag roșu, cu două cruci albe. Roșu este culoarea muceniciei și a jertfei, iar negru este culoarea pocăinței și a pustnicilor. Cu mâna dreaptă ține un copac modelându-i tulpina. Are chipul îndurerat, trist și îngândurat și are aureola ca razele unui soare. Fondul este gri-vernil. Întreaga tematică iconografică este încadrată într-un chenar decorativ geometrizant, un chenar liniar exterior, ca de ramă, galben-ocru. Inscripția din româno-chirilică este tradusă Sf Ioan Botezătorul. Două elemente sunt mai deosebite și atrag atenția, în mod excepțional: soarele din aureola sfântului, fiind Înaintemergătorul Mântuitorului Iisus Hristos soarele dreptății și copacul îndoit, prin puterea de fier a pocăinței pustnicești a Sfântului Ioan Botezătorul, numit cel mai puternic dintre oameni. Desenul este foarte sigur și detaliile realizate minuțios, trăsăturile chipului fiind foarte expresive și pictate cu măiestrie. Cromatica este armonioasă: brun, acajou, cafeniu, negru, gri-vernil, roșu vermillon, negru, alb.

Piesă de mobilier de formă dreptunghiulară confecționată din lemn. Prevăzută cu patru picioare scurte și cu brațe de sprijin pe laterale, pentru sprijin. Prezintă spațiu de depozitare sub șezut. Atât spătatrul cât și lateralele sunt alcătuite din două stinghii late din lemn unite între ele cu elemente din lemn traforate. Prezintă urme de uzură funcțională. Cromatică: culoarea naturală a lemnului.

Maica Domnului este ridicată în timpul de rugăciune și ascultare, smerenie și primire de bunăvoie. Dumnezeu-Tatăl, Dumnezeu-Fiul și Maica Domnului sunt înveșmântați în roșu vermillon, alb și roz palid. În registrul îndepărtat superior este cerul albastru, Dumnezeu-Fiul ține pe brațul stâng Crucea, iar Maica Domnului are mâinile împreunate în cruce pe piept. Dumnezeu-Tatăl și Dumnezeu-Fiul așează împreună coroana de împărăteasă a Cerurilor pe capul Fecioarei Maria. În registrul superior, printr-o mandorlă de nouri și un cerc de raze solare, deschizându-se cerurile, se coboară Sfântul Duh, sub forma unui porumbel, pe un mănunchi de raze de lumină. Maica Domnului este încoronată ca Împărăteasa Cerurilor de către Dumnezeu-Tatăl și Dumnezeu-Fiul. Cromatica este vie și armonioasă: roșu vermillon, galben citronne, verde spanac-avocado, albastru ceruleum, roz palid, brun, bej, gri, alb, auriu, negru. Trăsăturile chipurilor sunt expresive. Inscripția din româno-chirilică se traduce Sf Treime. Icoana aparține Țării Oltului.