Obiectul are formă tronconică, cu capac și toartă laterală, fiind făcut din doage de brad, prinse în patru nuiele de alun. Pe pântec are înscris anul „1971”. Prezintă decor prin pirogravare, pe capac și pe corpul vasului, reprezentat de linii în zig-zag și linii radiale, ca un evantai. Pe fundul vasului apare inscripția „cofiță de la Abrud”. Păstrează culoarea naturală a lemnului.

Plângerea lui Iisus (Prohodul)

În antichitate oul roșu era considerat simbol al creării Cosmosului. Preluat de creștini, obiceiul decorării ouălor de Paști are strânsă legătură cu sângele - moartea și învierea lui Iisus Hristos, creatorul lumii creștine. În lumea satului tehnica decorării ouălor cunoaște o explozie de motive decorative, de la cele mai simple (monocrome), până la cele mai complexe, denumite „ouă muncite”, decorate pe toată suprafața cu o mare diversitate de ornamente, inspirate din mediul înconjurător. Pe fondul în tonuri de brun, decorul se desfășoară în registre distincte, dispuse longitudinal, ușor oblic, sub forma unui brâu, încadrat de 2 medalioane. Brâul este compartimentat în câmpuri pătrate, delimitate cu benzi de culoare verde, împodobite cu rămurele stilizate, galbene; pătratele înscriu romburi cu marginile franjurate și câte o cruce în X în centru. De asemenea, brâul este încadrat de alte 2 benzi cu fond alb și cruci gamate alternante cromatic - albastru și verde. Cele 2 medalioane au fondul hașurat și motivul laba gâștii, dispus central. Într-unul din acestea se regăsește inscripția, cu anul în care a fost încondeiat oul. Cromatică: maro-brun, galben, albastru, verde, roz, mov, roșu.

Căucul este un vas format din coadă și găvan (vasul propriu - zis), realizat de ciobani la stână și utilizat pentru băut apă. Este frumos ornamentat, utilizând briceagul cu minuțiozitatea celui care păștea oile cu lunile și purtat la brâu; avea, de asemenea, o valoare personală și socială pentru ciobani. Corpul căucului este bitronconic, fiind mai mare pe diametrul aflat în continuarea cozii. Pe mijloc are două șiruri circulare de crestături mici cu motivul dintelui de lup; de o parte și de alta a lor sunt incizate semicercuri minuscule, alcătuind lanțuri circulare continue, foarte puțin vizibile din cauza uzurii. Pe fund prezintă șiruri duble de crestături, formând o cruce și semicercuri pe margine. Mânerul are suprafață relativ pătrată, perforat pe trei spații verticale și puțin arcuite, astfel că arată ca un fragment de grilaj. Este ornamentat cu câte două rânduri de zimți în șiruri care urmează zonele perforate și care sunt despărțite de o linie incizată. Este lucrat dintr-o singură bucată de lemn.

Răstignirea lui Iisus Hristos