Vas de formă cilindrică din doage, prinse cu trei cercuri din nuiele de alun. Unul din capete este înfundat cu un capac fixat în gardină. Două din doagele verticale au caracteristici diferite - una prezintă o scobitură în formă de ”U”, iar cealaltă are o prelungire în forma literei ”D”, cu rol de toartă. Prezintă urme de uzură funcțională. Cromatică: culoarea patinată a lemnului.

Mântuitorul Iisus Hristos este reprezentat, așezat fiind pe mormântul devenit masa de altar, unde se săvârșește Sfânta Jertfă. În spatele Mântuitorului este crucea, pe care a fost răstignit. Din coasta străpunsă de suliță, pornește o coardă de viță-de-vie, încărcată cu frunze și ciorchini de strugure. Aceste mlădițe reprezintă apostolii, care au propovăduit Sfânta Evanghelie a Lui Hristos. Ultimul ciorchine este stors de palmele Mântuitorului Iisus Hristos în Potirul Sfintei Împărtășanii. Este momentul Sfintei Euharistii! Domnul Iisus Hristos este îmbrăcat doar cu acoperământul în jurul mijlocului și a coapselor, așa cum era pe cruce răstignit. Vița-de-vie reprezintă comuniunea între Dumnezeu și oameni. Durerea, jertfa, asumarea, dăruirea totală sunt prezente pe Chipul Mântuitorului. Axa de semnificații este: sângele, strugurele, vinul. Mormântul, Masa de Altar au adeseori imaginea de ladă de zestre. Sfântul Mare Mucenic Haralambie, făcător-de-minuni, este cel mai bătrân mucenic din cei prăznuiți de creștini. Este cunoscut ca și făcător-de-minuni, vindecător de boli și ocrotitor al caselor familiilor creștine. Central este pictat Sfântul, îmbrăcat cu veșminte liturgice, arhierești. Fiind foarte bătrân, are barbă albă, lungă. În mâna dreaptă are Sfânta Evanghelie și cu mâna stângă ține în lanț ciuma, reprezentată antropomorfic. Ciuma, simbolizând boala incurabilă și moartea, are secera în mână și coarne de diavol, fiind, totodată și păcatul, patima, aducătoare de moartea duhovnicească. Cromatica este luminoasă și armonioasă. Alăturarea celor două tematici iconografice este impresionantă: Sfântul Haralambie fiind asemenea unui chirurg al bolilor trupești și sufletești, iar Mântuitorul Iisus Hristos Euharistic fiind vindecătorul mângâietor și ocrotitor, având doctoria veșnică - Sfânta Împărtășanie. Icoana este din Țara Oltului, Șcheii Brașovului.

Fotografie de atelier, cu decor pictat și elemente de recuzită: masă, scaun, piese ceramice. Prezintă trei femei, dintre care una este așezată pe scaun. Sub imagine, pe hârtia tipografică text imprimat în limba germană și maghiară: Sächsische Bäuerinnen Hammersdorf / Szenterzsebeti szasz parasztasszonyok (Țărănci săsoaice din Gușterița). Urme de uzură funcțională: colțurile din dreapta sus și jos sunt rupte. V: Rubricatură de carte poștală. Urme de lipire / dezlipire de pe un alt suport. Text imprimat în limba maghiar: „Levelezo - Lap” (Carte poștală) și în limba română „Gușterița? / Daia”. Ștampilă: Baron Brukenthal`sches Museum in Hermannstadt. Număr de Inventar MCPR 855.

Cănceu

Icoana este greco-catolică, reprezentând-o pe Maica Domnului, singură, arătând și dăruind inima aureolată de raze luminoase de lumină. Este îmbrăcată în veșmânt roșu vermillon și bleu-ciel, cu maforiom negru. Poartă pe cap cunună de flori și aureolă. Este încadrată de un chenar decorativ geometrizant, în formă de medalion baroc. Fondul icoanei este transparent, ca de oglindă și marginile icoanei sunt realizate dintr-o ghirlandă de flori. Inscripția se traduce M Maria. Icoana este din Transilvania, Mărginimea Sibiului. Cromatica este luminoasă: roșu vermillon, albastru bleu-ciel, roz, alb, negru.