Mobilier realizat din lemn de brad. În scândura de șezut sunt introduse prin orificii circulare cele patru picioare cioplite în câte opt muchii, și prin două orificii dreptunghiulare spătarul. Locul de fixare al spătarului este întărit prin două scânduri dreptunghiulare fixate în partea de jos a scândurii de șezut. Atât șezutul cât și spătarul sunt traforate pe laterale în forme semicirculare. Cromatică: culoarea naturală a lemnului.

Masa Raiului este Sfânta Liturghie, săvârșită de Iisus Hristos Pantocrator - Dumnezeu-Tatăl, la care participă Maica Domnului cu Pruncul Iisus Hristos în brațe - Hodighitria, Sfântul Mare Ierarh Nicolae făcător-de-minuni și Sfânta Mare Cuvioasă Parascheva de la Iași. Este o imagine simbol, o sinteză a Împărăției Cerurilor și a Bisericii apostolice creștin-ortodoxe. Icoana este realizată prin compartimentarea, segmentarea compoziției cu brâuri decorative galbene și chenare geometrizante. Fondul icoanei este cerul albastru regal. În centrul icoanei este un romb corai, cu o floare roșie. Imaginea rombului este simbolică, asemenea unei ferestre de Cer sau un veșmânt acoperitor de vase liturgice, un pocrovăț, cu broderie scumpă, învălitoarea Potirului. La întretăierea brâurilor decorative galbene și purpurii sunt noduri cu panseluțe roșii-roz. Masa Raiului este asemenea unei hărți a Împărăției Cerești. Cromatica este luminoasă și armonioasă: roșu vermillon, roz, corai, albastru regal, galben-solar, verde forest, alb, negru. Întreaga icoană are o compoziție teologică deosebită. Inscripția din româno-chirilică se traduce MP Maica Domnului IC XC Iisus Hristos Nicolae Paraschiva. Icoana este din Nordul Transilvaniei, Nicula.

Recipient cilindric cu două funduri. Prezintă vrană marginală la fundul de sus și urechi laterale la mijlocul vasului de care este legată sfoara de suspendare. Prezintă uzură funcțională prin mici exfolieri ale fibrei lemnoase cauzate de expunerea la sărătură.

Obiect monoxil de uz casnic, de mari dimensiuni, realizat din lemn de salcie. Troaca de formă dreptunghiulară cu partea inferioară rotunjită, prezintă două prelungiri cu rolul de mânere. Obiectul a fost realizat prin tăierea, scobirea și tesluirea surplusului de lemn. La unul din capetele vasului sunt întâlnite urme de uzură, cauzate de folosirea excesivă. Troaca era folosită în gospodărie în mod special pentru pregătirea pâinii. Prezintă uzură funcțională. Cromatică: culoare patinată a lemnului.

Domnul Iisus Hristos primește Botezul, în râul Iordanului, din partea Sfântului Mare Prooroc și Înaintemergător Ioan Botezătorul, care se află în stânga Mântuitorului. Mântuitorul este înfășurat cu o pânză de culoare roșu vermillon împrejurul șoldurilor și a coapselor, și are mâinile împreunate pe piept, în semn de supunere, ascultare, smerenie, de bună-voie venind la Botez. În dreapta Lui, este un înger evlavios, în genuchi pe un nor în mandorlă, care Îl așteaptă cu un ștergar gata să înveșmânteze Trupul Domnului. Sfântul Ioan Botezătorul este îmbrăcat cu o mantie roșie și un himation brun-nisipiu sau o haină din păr. Cerurile de culoare albastru ceruleum sunt deschise și izvorăște o rază de lumină, pe care se pogoară porumbelul, simbolul Sfântului Duh, pe creștetul Mântuitorului. Cromatica este specifică Țării Oltuluii: roșu vermillon, roz-zmeuriu, albastru ceruleum, brun-nisipiu, alb, negru. Inscripția în chirilică Botezul IC XC este în registrul superior, sub mandorla de nouri unde Cerurile se deschid. Inscripția în româno-chirilică este tradusă Botezul Domnului. Icoana excelează printr-o cromatică deosebită: Rozul zmeuriu al celor două steluțe de pe cer, cu albastrul ceruleum și brunul nisipiu potrivindu-se artistic și estetic armonios.