Piesă de mobilier alcătuită dintr-un blat (din lemn de nuc) de formă dreptunghiulară și patru picioare (trei din lemn de stejar și unul din lemn de paltin) în profil rectangular (mai late la partea superioară), dispuse oblic și fixate de blat în tehnica "pană și uluc". Picioarele au fost prinse în tabla mesei într-o zonă unde grosimea lemnului a fost lăsată mai mare decât restul blatului pentru stabilitate. Are culoarea lemnului patinat.

Tema iconografică de inspirație catolică, pornind de la cultul preasfintei inimi a lui Isus. Ea își are originea în viziunile unei călugărițe din congregația vizitandinelor( congregație întemeiată de Sfântul Francisc de Sales și pusă sub semnul Vizitei Maicii Domnului la verișoara sa Elisabeta), Margareta Maria Alacoque (1647-1690). Pe când se ruga înaintea Preasfântului Sacrament, într-o zi din luna iunie a anului 1675, Mântuitorul Isus i-a apărut cu inima ieșită afară din piept, arzând ca un cuptor încins de flăcări. Isus este redat 3/4 ținând cu mâna stângă inima din care ies flăcări, înconjurată de o cunună de spini, pe fond luminat puternic. Are capul ușor întors spre dreapta, trăsăturile fine, părul ondulat, căzând pe umeri în bucle redate minuțios Ochii albaștri. Pe mâini se văd urmele piroanelor. Este înveșmântat cu o mantie roșie, cămașă albă, cu mâneci și poale bleumarin, mijlocul încins. În jurul inimii o zonă luminată, la fel nimbul proiectat pe fondul brun. Iconografia catolică se remarcă prin maniera realistă de tratarea a personajelor sfinte. Rama este decorată prin pensulare ușor oblică, aplicată pe culoarea crudă.

Cruce de tip celtic, sau roata valahă, foarte răspândită și astăzi și în Maramureș. În mai multe zone ale Europei, inclusiv și în spațiul românesc, deseori este întâlnit simbolul crucii celtice: două linii care se intersectează perpendicular în centrul unui cerc. Denumirea de „celtică” este una arbitrară, deoarece simbolul poate fi întâlnit la toate civilizațiile, pe toate continentele. În porțiunea centrală a brațelor și a cercului, și pe picior este sculptată o torsadă în relief(funia vieții), așa cum apare și pe porțile maramureșene. În partea de jos prezintă un tutore(înlocuit).

Cercetare Bucovina. Mănăstirea cu biserica Sucevița (1980)

Sequences from the Village Museum. Moldavian households (1971)