Buna Vestire; Prorocii

În antichitate oul roșu era considerat simbol al creării Cosmosului. Preluat de creștini, obiceiul decorării ouălor de Paști are strânsă legătură cu sângele - moartea și învierea lui Iisus Hristos, creatorul lumii creștine. În lumea satului tehnica decorării ouălor cunoaște o explozie de motive decorative, de la cele mai simple (monocrome), până la cele mai complexe, denumite „ouă muncite”, decorate pe toată suprafața cu o mare diversitate de ornamente, inspirate din mediul înconjurător. Pe fondul galben, decorul se desfășoară sub forma unui registru longitudinal, compartimentat în pătrate delimitate cu linii duble, având fondul simplu sau hașurat în colțuri. Decorul alternează și descrie fie romburi împărțite printr-o cruce în X în alte 4 romburi, alternante cromatic - maro, verde, fie câte o rozetă bicoloră - roșu, galben, completată cu câte 2 frunze hașurate, extrem de stilizate. Lateral se disting 2 medalioane ovoidale, cu fond galben, ce înscriu câte o rozetă cu 2 tipuri de brațe, unul ascuțit, altul încovoiat, ce încadrează o floare cu petale simple și hașurate. Cromatică: galben, maro, verde, roz, negru.

Recipient confecționat și utilizat de ciobani pentru băut apă. Îl purtau prins la brâu. Coada și cupa sunt realizate dintr-o singură bucată de lemn. Obiectul are găvanul cilindric, iar coada este foarte mult scobită la mijloc. Pe exterior are două rânduri de crestături verticale sub forma unor linii drepte, rotunjite la exterior. Pe partea superioară a cozii prezintă cinci bumbi crestați. Păstrează culoarea naturală a lemnului.

Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul

ladă de zestre