Gallery›Romanian Peasant Museum›cană
cană
Romanian Peasant Museum

cană

1846

CC0 — Public Domain
Romanian Peasant Museum

Bitronconică, cu gura bilobată și cu toartă având un profil în relief iar la bază un buton, piesa e smălțuită în interior și în exterior unde e dispus decorul orizontal. La bază și pe gâtul cănii sunt benzi în "tabla de șah", delimitate de linii și val. Pe pântec e dispus central un buchet cu trei mici flori cu petale punctate pe tulpinile cărora sunt multe frunze. Deasupra acestuia se află o lalea mare înflorită. Lateral mai sunt plasate asimetric mici flori stilizate și frunze precum și flori mari decorate cu "tabla de șah" și puncte. Acestea sunt mărginite simetric de frunze semicirculare dincolo de care sunt puncte și cifrele datei 18 și 46 și boboci de lalea separați prin șiruri de frunze stilizate ce se unesc cu altă frunză semicirculară dincolo de care se află același tip de floare mare. Culori: alb-fildeșiu, albastru-cobalt.

🔒
Order museum-quality prints

Sign in to order prints, canvas, and more of this work. Browsing and full-resolution downloads stay free.

More from Romanian Peasant Museum

cană de vin
Romanian Peasant Museum
cană de vin
Unknown artist
Parte componentă a unor podoabe mai complexe - „lanțuri cu inele”, purtate pentru protecție și prestanță, pentru a arăta comunității cinstea femeii, dar și la podoaba specifică costumului pădurencelor, numită „chei pe chici”, în fapt o bucată de piele peste care sunt montate mici plăcuțe din aramă, turnate în tipare, împodobite cu nasturi colorați și de care se atârnă atât inele, cât și chei, legată sub centură, pe șold. Inelele erau primite de viitoarea nevastă de la mamă, soacră sau și le procura singură de la târg. Podoabele se purtau doar la tinerețe, până pe la 30 de ani, când femeia schimba cămașa roșie (însemn al tinereții) cu cămașa neagră (însemn al maturității și al bătrâneții). Erau purtate zi de zi, pentru protecție, atunci când nevasta mergea la pădure cu mâncare pentru bărbatului său. Zgomotul produs în mișcare de cheile și inelele de pe lanțuri speriau jivinele pădurii. De asemenea, se purtau la sărbători pentru a acompania muzica și dansul de la horă, ca niște zurgălăi. Decorul inelului se desfășoară pe banda inelului, mai bogat în partea frontală și mai simplu în rest. Ornamentele gravate sunt dispuse în 3 chenare cu laturile zimțate. În chenarul central se distinge o stea în 5 colțuri încrustată în ciclamen, dublată de o altă stea gravată. În fiecare chenar lateral se disting câte două linii aproape paralele încrustate în ciclamen. Restul benzii inelului este decorat cu o linie în zig - zag, gravată. Cromatică: culoarea naturală a metalului, ciclamen.
Romanian Peasant Museum
Parte componentă a unor podoabe mai complexe - „lanțuri cu inele”, purtate pentru protecție și prestanță, pentru a arăta comunității cinstea femeii, dar și la podoaba specifică costumului pădurencelor, numită „chei pe chici”, în fapt o bucată de piele peste care sunt montate mici plăcuțe din aramă, turnate în tipare, împodobite cu nasturi colorați și de care se atârnă atât inele, cât și chei, legată sub centură, pe șold. Inelele erau primite de viitoarea nevastă de la mamă, soacră sau și le procura singură de la târg. Podoabele se purtau doar la tinerețe, până pe la 30 de ani, când femeia schimba cămașa roșie (însemn al tinereții) cu cămașa neagră (însemn al maturității și al bătrâneții). Erau purtate zi de zi, pentru protecție, atunci când nevasta mergea la pădure cu mâncare pentru bărbatului său. Zgomotul produs în mișcare de cheile și inelele de pe lanțuri speriau jivinele pădurii. De asemenea, se purtau la sărbători pentru a acompania muzica și dansul de la horă, ca niște zurgălăi. Decorul inelului se desfășoară pe banda inelului, mai bogat în partea frontală și mai simplu în rest. Ornamentele gravate sunt dispuse în 3 chenare cu laturile zimțate. În chenarul central se distinge o stea în 5 colțuri încrustată în ciclamen, dublată de o altă stea gravată. În fiecare chenar lateral se disting câte două linii aproape paralele încrustate în ciclamen. Restul benzii inelului este decorat cu o linie în zig - zag, gravată. Cromatică: culoarea naturală a metalului, ciclamen.
Aurel Costa
ladă de zestre
Romanian Peasant Museum
ladă de zestre
Unknown artist
Obiectul reprezintă un ou încondeiat cu ceară de albine, golit de conținut printr-un orificiu și colorat cu vopsea industrială neagră, roșie și galbenă. Decorul central, dispus orizontal este realizat printr-o alternanță de motive geometrice, pictate în roșu, negru și galben, intercalate de linii paralele albe. La fiecare capăt al oului este amplasată o stea cu șase raze colorate cu roșu, respectiv galben. Pictarea se realiza prin scufundarea oului în culorile încălzite în care se adăuga piatră acră, pentru fixare. Ulterior oul, introdus în cuptorul încălzit era șters de ceară și impermeabilizat prin ungere cu ulei vegetal.
Romanian Peasant Museum
Obiectul reprezintă un ou încondeiat cu ceară de albine, golit de conținut printr-un orificiu și colorat cu vopsea industrială neagră, roșie și galbenă. Decorul central, dispus orizontal este realizat printr-o alternanță de motive geometrice, pictate în roșu, negru și galben, intercalate de linii paralele albe. La fiecare capăt al oului este amplasată o stea cu șase raze colorate cu roșu, respectiv galben. Pictarea se realiza prin scufundarea oului în culorile încălzite în care se adăuga piatră acră, pentru fixare. Ulterior oul, introdus în cuptorul încălzit era șters de ceară și impermeabilizat prin ungere cu ulei vegetal.
Unknown artist