Cană cu corp bombat, gura bilobată și cioc de scurgere, prevăzută cu o toartă, montată de la gât la diametrul maxim al vasului. Suprafața decorativă reprezintă un buchet alcătuit din trei lalele, deasupra căruia este pictat anul realizării vasului: 1955. De-o parte și de alta a buchetului este pictată câte o lalea cu floarea dispusă spre bază, iar toarta este flancată de câte o lalea înflorită, stilizată. Cromatică: alb-gălbui; albastru.

Icoana reprezintă Sfânta Treime. Dumnezeu-Tatăl și Dumnezeu-Fiul susțin împreună globul pământesc. Dumnezeu-Fiul ține Crucea pe umărul drept. Dumnezeu-Tatăl și Dumnezeu-Fiul sunt îmbrăcați în veșminte în combinație de roșu vermillon și verde-brad. Sfântul Duh se pogoară prin deschiderea Cerurilor, sub forma porumbelului, cu aripile verzi - verdele fiind culoarea Duhului Sfânt. În registrul superior, fondul icoanei este cerul albastru bleu-ciel senin, cu miezul roșu de lumină. În registrul inferior este un câmp de nouri galbeni de lumină, o mandorlă aurie. Cromatica este luminoasă și armonioasă: roșu vermillon, albastru bleu-ciel, verde-brad, alb, galben- ocru-muștar, alb, negru. În centrul icoanei, în spațiul dintre Dumnezeu-Tatăl și Dumnezeu-Fiul, sub Pogorârea Sfântului Duh este de asemenea, un câmp de lumină galben-ocru. Icoana este de Nicula. Inscripția din româno-chirilică se traduce IC XC Iisus Hristos Sfânta Treime.

Obiect cu semnificație și profundă simbolistică rituală, funerară, folosit și pe stâlpii de mormânt ai tinerilor feciori. Larg răspândit în trecut pe Valea Sebeșului Obiectul are o formă de fus turtit central cu aripi, coadă și cap. Obiectul este vopsit în albastru deschis iar ochi roșii sunt adânciți prin scobire. Pe partea inferioară se identifică un orificiu de fixare pe stâlpul funerar. Cromatică: albăstriu; colorant chimic

Lucrare realizată în acuarelă și creion, pe hârtie pentru acuarelă, subțire, fără striații. Prezintă o femeie în costum popular de sărbătoare din Uricani, Valea Jiului, județul Hunedoara. Lucrarea surprinde detaliile din partea din spate a costumului, cu precădere felul în care este prins ștergarul de cap. Lucrarea este realizată cu sensibilitate, într-o cromatică deosebită. Adevărat document etnografic, acuarela prezintă cu acuretețe costumul popular, fiind evidențiate cu finețe detaliilor costumului. Lucrarea este lipită pe o hârtie groasă, pentru acuarelă, cu striații. În partea de jos a lucrării însemnare manuscrisă cu creionul, în limba româmă: „Valea Jiului / Uricani./ 13. bis”. Sub imagine, pe suport, ștampilă: Muzeul „Brukenthal” Sibiu / Nr. 646.

Sfânta Mare Cuvioasă Parascheva de la Iași are crucea în mâna dreaptă și ramură de finic verde brad în mâna stângă. Este îmbrăcată în veșmânt roșu vermillon-roz-corai, cu interiorul căptușit cu verde smarald-galben-chihlimbar. Sacosul este alb ivoriu crem-bej, cu danteluță și guleraș galben, prins la gât cu fibulă. Sfânta Cuvioasă are părul negru lung, lăsat pe umeri, coroană roz-verde smarald și aureolă. Fondul icoanei este cerul albastru bleu-ciel-alburiu senin. Întreaga compoziție iconografică este încadrată de un chenar decorativ fitomorf, format dintr-o ghirlandă de 2 ruje - trandafiri roșii și bujori roșii mari, cu frunze verzi-smarald. Inscripția din româno-chirilică se traduce Paraschiva. Cromatica este armonioasă: roșu vermillon-roz-corai, albastru bleu-ciel, verde smarald și forest, bej-crem, negru, galben chihlimbar, ocru, muștar, negru, alb. Icoana este din Nordul Transilvaniei, Nicula.