Secvențe din Muzeul Satului. Fântâna cu cai (1992)

Dan Dinescu · 1992

În imagine ”fântână cu cai” (”fântână învelită”) din satul Lădești, județul Vâlcea, aflată în expoziția în aer liber a Muzeului Satului din București, în sectorul Instalații tehnice țărănești, amplasat pe malul lacului Herăstrău (vedere laterală). Inițial (așa cum apare în imagine) fântâna se afla în fața gospodăriei Paros - Șerel, în actuala locație, existând chiar o sursă permanentă de apă. Fântâna este o construcție ingenioasă de captare a apei, de interes obștesc, specifică zonelor de munte, premontane și deluroase ale țării, acolo unde se identificau izvoare, fiind amplasată în hotarul satului. Ea datează din a doua jumătate a secolului al XIX-lea și a fost transferată în muzeu în anul 1974. Fântâna se compune din groapa săpată în jurul izvorului și elementele din lemn de protejare ale acestuia. Pe temelia de piatră sunt așezate tălpile groase deasupra cărora au fost ridicați pereții din câte doi dulapi de stejar fixați, prin sistemul pană și uluc, în elementele verticale laterale. Capetele proeminente ale ultimelor scânduri din pereții triunghiulari laterali sunt tăiate în frumoase ”capete de cai cu urechi”, cu rol apotropaic. Spațiul de acces la apă este delimitat prin rame verticale așezate, cu cep în ulucul scobit, între talpă și cosoroabă, marginea acesteia din urmă fiind cioplită arcuit. Acoperișul în pantă este realizat din dulapi de fag, el sprijinindu-se, în spate, pe un perete mai mic față de cel frontal, iar în față pe cosoroabă și pe un cadru din doi stâlpi - grindă. Elementele artistice ale fântânii sunt completate de pictura cu coloranți naturali constând în medalioane rotunde ce figurează capete de sfinți patroni ai fântânii (nu sunt vizibile).