Piesă compusă din două stinghii înguste, de formă dreptunghiulară, care se unesc prin intermediul unei dăltuiri, pentru a se putea lungi sau scurta. La îmbinarea dintre aceste două elemente este montat un dispozitiv din lemn cu rol de opritor. Prezintă 3 orificii realizate pe părțile laterale. La capete sunt dispuse cuișoare cu care se fixează de pânză. Partea superioară este decorată, prin crestare. Ansamblul de crestături rezultă din elemente geometrice și florale, dispuse simetric, în linii drepte, orizontale și verticale. Motivele florale, redate la extremități, ocupă aproximativ o pătrime din fiecare extremitate și sunt simetrice. Prezintă inscripționat anul confecționării 1838. Motivele florale prezintă urme de pictură cu roșu. Cromatică: culoarea naturală a lemnului cu patină de întrebuințare, roșu.

Blid de formă tronconică smălțuit la interior și cu exteriorul nesmălțuit. La interior este decorat, pe fond alb, cu motive florale. Marginea farfuriei este delimitată de două cercuri concentrice între care apare un registru de frunze înlănțuite. Cromatică: fond: alb; motive: albastru; verde; maro; maro deschis.

Vas ceramic smălțuit de formă ovoidală, bombat în partea mediană, cu gât strâmt terminat cu o gură bilobată.cu ciur. Prezintă o toartă puternic arcuită cu „țâță'' și piatră sunătoare în interior. Decorații reprezentând trei linii albe vălurite dispuse circular încadrate de linii drepte concentrice. Mijlocul gâtului și toarta sunt conturtate cu câte o linie ondulată. Pete verzui dispuse aleatoriu pe întreg corpul vasului. Cromatică: fond: brun; motive: alb; verde.

Un instrument compus dintr-o lamă dințată fixată într-un cadru din lemn și întrebuințat în atelierele de tâmplărie la tăĭat lemnele. Fierăstrau cu cadru de lemn format din: lamă, cadru de lemn, mânere și pană. Lama este lungă și îngustă cu fixare între cele două mânere. Cadrul este realizat din lemn, iar la partea superioară este prins cu sfoara înfășurată în două. La mijlocul sforii este fixată o pană de lemn, care prin răsucire tensionează sau detensionează lama fierăstrăului. Mânerele sunt strunjite.

Sfântul Mare Mucenic Gheorghe este așezat călare pe un cal alb cu harnașament bogat, omorând balaurul gri-cenușiu cu creastă, solzi și coadă lungă, cu lancea, pe care o ține cu amândouă mâinile, înfingându-i-o animalului în gâtlej. În partea dreaptă a Sfântului Gheorghe, în registrul îndepărtat, este pictată domnița salvată și ocrotită de marele mucenic, cu mâinile ridicate, atât de teamă și spaimă, cât și de mulțumire către sfântul purtător de biruință. Fondul este albastru, în registrul superior, cerul cu flori mari roșii, pete de culoare - ruje - asemenea unor simboluri floral-astrale, des-folosite în pictura icoanelor din Țara Oltului. În registrul inferior, fondul este verde și galben, cu linii ondulatorii albe, cele două registre în centrul icoanei ușor întrepătrundu-se. Mantia Sfântului Mucenic Purtător de Biruință este roșie, având cămașa de cavaler cu zale. Culoarea roșie este caracteristică mucenicilor și martirilor. În registrul îndepărtat sunt elemente de arhitectură, astfel spațializându-se narațiunea iconografică. Deasupra Sfântului Gheorghe este cerul deschis, asemenea unei ferestre, și un soare uriaș, din care iese mâna Lui Dumnezeu-Tatăl care îl binecuvântează și îl ajută în lupta purtată și un înger care ocrotește de pe o mandorlă mică de nouri rotunzi albi. Fiind o icoană de Șcheii Brașovului, imaginea picturală este armonioasă, cu un desen simplu, curat, tușele de culoare sunt mai mari, raportate la dimensiunile lucrării. Cromatica este armonioasă; roșu vermillon, albastru ceruleum, galben-ocru, verde spanac-avocado, alb și ngru. Pe fondul cerului albastru ceruleum este inscripția în româno-chirilică Sf Gheorghe. Icoana este rafinată prin acuratețea desenului, compoziția echilibrată și armonia cromatică.