Gallery›Romanian Peasant Museum›Formă tronconică; fond alb fildeșiu. Decorul este reprezentat de o stea cu opt raze colorată cu cărămiziu și albastru, dispusă pe fond alb. În vârful fiecărei raze este amplasat un semicerc maro cu dublu contur și punctat la exterior. Compoziția este încadrată de o bandă circulară de culoare cărămizie. Buza vasului decorată cu linie circulară în zig - zag de culoare cărămizie. Sub buza vasului la exterior un șir de semicercuri de culoare brun închis; fiecare semicerc are înscris în interior un altul mai mic colorat albastru sau cărămiziu alternînd cromatic. Folosită la decorarea interiorului țărănesc în așa numita - cameră bună.
Formă tronconică; fond alb fildeșiu. Decorul este reprezentat de o stea cu opt raze colorată cu cărămiziu și albastru, dispusă pe fond alb. În vârful fiecărei raze este amplasat un semicerc maro cu dublu contur și punctat la exterior. Compoziția este încadrată de o bandă circulară de culoare cărămizie. Buza vasului decorată cu linie circulară în zig - zag de culoare cărămizie. Sub buza vasului la exterior un șir de semicercuri de culoare brun închis; fiecare semicerc are înscris în interior un altul mai mic colorat albastru sau cărămiziu alternînd cromatic. Folosită la decorarea interiorului țărănesc în așa numita - cameră bună.
Romanian Peasant Museum

Formă tronconică; fond alb fildeșiu. Decorul este reprezentat de o stea cu opt raze colorată cu cărămiziu și albastru, dispusă pe fond alb. În vârful fiecărei raze este amplasat un semicerc maro cu dublu contur și punctat la exterior. Compoziția este încadrată de o bandă circulară de culoare cărămizie. Buza vasului decorată cu linie circulară în zig - zag de culoare cărămizie. Sub buza vasului la exterior un șir de semicercuri de culoare brun închis; fiecare semicerc are înscris în interior un altul mai mic colorat albastru sau cărămiziu alternînd cromatic. Folosită la decorarea interiorului țărănesc în așa numita - cameră bună.

Preda M Florea

CC0 — Public Domain
Romanian Peasant Museum

Formă tronconică; fond alb fildeșiu. Decorul este reprezentat de o stea cu opt raze colorată cu cărămiziu și albastru, dispusă pe fond alb. În vârful fiecărei raze este amplasat un semicerc maro cu dublu contur și punctat la exterior. Compoziția este încadrată de o bandă circulară de culoare cărămizie. Buza vasului decorată cu linie circulară în zig - zag de culoare cărămizie. Sub buza vasului la exterior un șir de semicercuri de culoare brun închis; fiecare semicerc are înscris în interior un altul mai mic colorat albastru sau cărămiziu alternînd cromatic. Folosită la decorarea interiorului țărănesc în așa numita - cameră bună.

🔒
Order museum-quality prints

Sign in to order prints, canvas, and more of this work. Browsing and full-resolution downloads stay free.

More from Romanian Peasant Museum

Cutie de forma unei sfere aplatizate, cu capac. Forma obiectului are în sine valențe artistice. Pe capac are un mic cerc și un punct la mijloc, realizate la strung, puțin în relief. Păstrează culoarea naturală a lemnului.
Romanian Peasant Museum
Cutie de forma unei sfere aplatizate, cu capac. Forma obiectului are în sine valențe artistice. Pe capac are un mic cerc și un punct la mijloc, realizate la strung, puțin în relief. Păstrează culoarea naturală a lemnului.
Unknown artist
scaun cu spătar
Romanian Peasant Museum
scaun cu spătar
Unknown artist
În antichitate oul roșu era considerat simbol al creării Cosmosului. Preluat de creștini, obiceiul decorării ouălor de Paști are strânsă legătură cu sângele - moartea și învierea lui Iisus Hristos, creatorul lumii creștine. În lumea satului tehnica decorării ouălor cunoaște o explozie de motive decorative, de la cele mai simple (monocrome), până la cele mai complexe, denumite „ouă muncite”, decorate pe toată suprafața cu o mare diversitate de ornamente, inspirate din mediul înconjurător. Pe fondul galben, decorul se desfășoară sub forma unui registru transversal, compartimentat în medalioane circulare, alternante cu motivul crestei cocoșului, cu suprafața punctată și frunze stilizate, trilobate, de culoare verde. Decorul medalioanelor descrie motivul stilizat al moriștii, ce are paletele fie triunghiulare, hașurate, fie romboidale sau încovoiate, alternante cromatic - roz și verde. La extremități se disting 2 medalioane circulare cu fond galben și hașurat, ce înscriu câte 2 flori stilizate, adorsate. Cromatică: galben, maro, verde, roz, negru, albastru.
Romanian Peasant Museum
În antichitate oul roșu era considerat simbol al creării Cosmosului. Preluat de creștini, obiceiul decorării ouălor de Paști are strânsă legătură cu sângele - moartea și învierea lui Iisus Hristos, creatorul lumii creștine. În lumea satului tehnica decorării ouălor cunoaște o explozie de motive decorative, de la cele mai simple (monocrome), până la cele mai complexe, denumite „ouă muncite”, decorate pe toată suprafața cu o mare diversitate de ornamente, inspirate din mediul înconjurător. Pe fondul galben, decorul se desfășoară sub forma unui registru transversal, compartimentat în medalioane circulare, alternante cu motivul crestei cocoșului, cu suprafața punctată și frunze stilizate, trilobate, de culoare verde. Decorul medalioanelor descrie motivul stilizat al moriștii, ce are paletele fie triunghiulare, hașurate, fie romboidale sau încovoiate, alternante cromatic - roz și verde. La extremități se disting 2 medalioane circulare cu fond galben și hașurat, ce înscriu câte 2 flori stilizate, adorsate. Cromatică: galben, maro, verde, roz, negru, albastru.
Unknown artist
Obiectul îl reprezintă pe Moș Crăciun pe motocicletă. Personajul are corpul, nasul și vîrful căciulii vopsite în roșu și ochii sugerați prin pictare cu negru, iar brațele și picioarele îi sunt mobile. Motocicleta are patru roți și păstrează culoarea naturală a lemnului de fag.
Romanian Peasant Museum
Obiectul îl reprezintă pe Moș Crăciun pe motocicletă. Personajul are corpul, nasul și vîrful căciulii vopsite în roșu și ochii sugerați prin pictare cu negru, iar brațele și picioarele îi sunt mobile. Motocicleta are patru roți și păstrează culoarea naturală a lemnului de fag.
Bedo Zoltan