pahar pictat tricrom, cu alb, roșu și negru, primele două culori prevalând; negrul este prezent subtil, conturând, sub forma unor benzi înguste, ovele; pe corp se observă o mică proeminență perforată vertical; pastă fină, cărămizie, compactă, bine arsă

Lingură cu găvanul piriform și cu coada dreaptă, cu un umăr în zona de racord cu găvanul. Coada, având lățimea găvanului a fost ornamentată prin modelarea marginilor cozii și incizii pe toată fața cozii. Din punct de vedere al decorurilor coada lingurii prezintă doi regiștri diferiți: de la găvan coada are un aspect normal după care se lățește luând formă romboidală. În centrul rombului a fost crestatată o floare treflată, conturul rombului fiind subliniat prin motivul „dinții de fierăstrău”. Cealaltă jumătate a cozii are o formă dreptunghiular-alungită având pe centru o reprezentare meandrată reprezentată perpenticular pe fibra cozii lingurii în repetare verticală iar conturul este marcat cu linii paralele executate oblic pe fibră.

ghiulea de piatră, de formă sferică, descoperită în timpul lucrărilor de decopertare a Cetății de Scaun a Sucevei efectuate între 1895-1904 de către arhitectul austriac Karl A. Romstorfer

Castron de formă tronconică, cu două mânere pentru prindere, modelat la roată; decor geometrizant realizat cu linii circulare concentrice întrerupte de motive avimorfe specifice ceramicii de Rădăuți: ochiul de păun și creasta cocoșului înlănțuită dispuse sub formă de stea; central prezintă un motiv astral: soare realizat din puncte de culoare, linii circulare și linii curbe; spre gura vasului decorul se termină cu o linie vălurită (șarul); mânerele au impresate câte patru linii; cromatică: fond verde, decor realizat cu alb, cărămiziu, brun. Pe exteriorul vasului este impresată ștampila cu numele meșterului, scris cu majusculă și caractere italice: Colibaba.

ghiulea de piatră, sferică, cu urme de cioplire.