Vas ceramic de mici dimesiuni de formă bitronconică, cu baza plată, gâtul înalt și buza ușor evazată. Cană prezintă o toartă care pornește din zona buzei, și se unește cu vasul în zona diametrului maxim al acestuia. Peste stratul de angobă roșie, în partea superioară a fost realizat decorul, compus din: o linie circulară în valuri și încadrată de pete de culoare verde, ornamentează umerii vasului. Din partea interioară a buzei pornește un registru circular compus din linii verticale albe. Cromatică: fond roșu; motive: alb, maro, verde.

Piesă monoxilă de dimensiuni medii, realizat prin prelucrarea lemnului de salcie. Lingura este formată din căucul oviform, din care pornește mânerul lung și îndoit în extremitatea superioară. Tot în partea superioară, mânerul prezintă un orificiu, care permite fixarea pe perete. În proximitatea căucului, pe fațada cozii a fost incizat decorul geometrizant stilizat: patru linii drepte paralele, dispuse orizontal. Lingura era folosită în gospodărie în cadrul procesului de preparare termică a hranei. Prezintă uzură funcțională. Cromatică: culoarea patinată a lemnului.

Icoana îl reprezintă pe Sfântul Mare Prooroc Ilie Tesviteanul, traversând Cerurile, în carul de foc, tras de doi cai roșii. Sfântul este îmbrăcat în straie și mantie roșie și binecuvânează din căruța condusă de un înger. Chipul Sfântului Ilie este unul ascetic, asemenea Sfântului Ioan Botezătorul. În registrul superior, în calea Sfântului Ilie mai sunt doi îngeri, care înlesnesc drumul. Cele două registre paralele, cerul și pământul, sunt despărțite de un lanț din nouri alb-albaștri, o mandorlă, care lasă Cerurile să se deschidă. Între cele două registre există comunicare și interferență, atât semantică, cât și cromatică. Fondul este cerul albastru ceruleum, bogat în ruje roșii. În registrul inferior, fondul este un câmp galben de grâu și lumină. Compoziția este amplă, dezvoltată pe registre și relații între personaje. Întreaga tematică iconografică este încadrată de un chenar decorativ fitomorf, alcătuit dintr-o ghirlandă de 17 ruje. Cromatica este armonioasă: roșu vermillon, albastru ceruleum, verde brad, verde olive, galben-ocru-muștar și alb, negru. Inscripția din româno-chirilică se traduce Ilie Proroc. Icoana este din Nicula.

Unealtă casnică cu ajutorul căreia se deapănă pe țevi firul pentru războiul de țesut manual. Piesa este compusă din lădița dreptunghiulară care susține cu ajutorul a două picioare axul cu roată și tijă exterioară pe care se înfășoară materialul textil. Cromatică: culoarea patinată a lemnului.

Maica Domnului Îndurerată este pictată în proporție obișnuită la această tematică iconografică, ocupând două treimi din suprafața icoanei. Poartă un maforion negru, căptușit cu interiorul roșu vermillon, cu sacos roșu vermillon și ocru și galben. Are bordura dantelată cu foiță aurie, cu cele trei stele aurii, semnele Maicii Domnului, vârstele Fecioriei. În registrul inferior dreapta, este redat Mântuitorul Iisus Hristos răstignit pe cruce, simbolizând jertfa, patima, durerea, tristețea Maicii Fiului Lui Dumnezeu. În registrul superior îndepărtat, sunt volute ale unei draperii, spațializând narațiunea. Fondul este albastrul cerului, de nuanță de cobalt, o noapte întunecată arătându-se. Cromatica este puternică și vie: negru, ralbastru cobalt, oșu vermillon, galben chihlimbar-ocru, alb. Inscripția în chirilică este tradusă MP IC XC Maica Domnului Iisus Hristos. Desenul este neglijent, cromatica este vie și puternică, fauvistă. Icoana este de Mărginimea Sibiului.