Casetă pictată, de formă dreptunghiulară confecționată din lemn de brad. Piesa reprezintă o reproducere miniaturală a unei lăzi de zestre. Capacul este prins de corpul piesei cu două balame din piele. Piesa prezintă decor pictural pe capac și partea frontală. Pictura de influență săsească constă din motive florale: garoafe, trandafiri. Marginea bazei și a capacului este ușor rotunjită și decorată cu o linie roșie. Pe partea frontală a piesei sunt redat cu alb inițialele autoarei B. M. și anul confecționării 1999. Cromatică: fond - albastru închis; motive: alb, roșu, verde, galben.

Corpul de formă sferică este plat în partea inferioară. Se continuă cu o mănușă dublă terminată printr-o gură ale cărei margini sunt rotunjite. Din mănușa dublă pornește o nouă mănușă care este prevăzută cu o ”țâță”, capătul celălalt este prins de corpul vasului. Gura și ”țâța” sunt verzi. Ulciorul este de culoare crem, ornamentul realizat cu cornul se compune din linii drepte și șerpuite, puncte și flori. Motivele sunt de culoare: verde; maro; alb. Smălțuit la exterior.

Icoana este un prăznicar cu patru sfinți ierahi și mucenici, pictați în patru medalioane ovoidale negre, realizându-se o fereastră în cruce, despărțite între ele de simbolul creștin crucea - trei pe verticală, centru și două pe orizontală centru. Axele prăznicarului în cruce sunt formate din cruci mai mici. În ordinea acelor de ceasornic, sunt Sfântul Mare Prorooc Ioan Botezătorul și Înaintemergătorul Mântuitorului Iisus Hristos, Sfântul Mare Ierarh Nicolae făcătorul de minuni, Sfântul Mare Mucenic Gheorghe purtător de Biruință și Sfântul Mare Mucenic Dimitrie izvorâtor de mir. Chipurile și trăsăturile fețelor sunt expresive, culoarea predominantă a veșmintelor este roșu vermillon, orange. Cromatica este vie și puternică: galben chihlimbar, negru, roșu vermillon, orange, acajou, brun, cafeniu, verde, gri. Inscripția din româno-chirilică se traduce: Sf Ioan, Sf Nicolae, Sf Gheorghe, Sf Dimitrie.

Icoana îl reprezintă pe Sfântul Mare Prooroc Ilie Tesviteanul, traversând Cerurile, în carul de foc, tras de doi cai roșii. Sfântul este îmbrăcat în straie și mantie roșie și mână caii cu aripile tot roșii. Chipul Sfântului Ilie este unul ascetic, asemenea Sfântului Ioan Botezătorul. În registrul inferior sunt Sfântul Prooroc Elisei, ucenicul Sfântului Ilie, care prinde cojocul alb aruncat și un țăran plugar, care se ține de carul de foc al sfântului prooroc. Cele două registre paralele, cerul și pământul, sunt despărțite de un lanț din nouri albi, o mandorlă, care lasă Cerurile să se deschidă. Asemenea țăranului plugar, care ară pământul, așa și Sfântul Ilie Tesviteanul ară Cerurile cu carul de foc și biciul în mână. În registrul superior, fiind trei registre paralele, este Dumnezeu-Tatăl, care binecuvintează și un înger. Între cele trei registre există comunicare și interferență, atât semantică, cât și cromatică. Fondul este albastrul ceruleul al cerului bogat în puncte-buline roșii, sugerând și stele și flori. Întreaga narațiune este segmentată de lanțuri de nouri, mandorle mari sau mici, albe sau aurii. Densitatea și alternanța cromatică foarte vie și armonioasă este specifică Țării Făgărașului, dar este pictată în stilul Mărginimii Sibiului. Compoziția este amplă, dezvoltată pe registre și relații între personaje. Cromatica este armonioasă, dar foarte simplă: roșu, albastru și alb. Inscripția din româno-chirilică se traduce Sf Proroc Ilie.

Cănceu piriform prevăzut cu o toartă, gât alungit și ușor evazat, toarta dispusă de la gât la diametrul maxim al vasului. Suprafața vasului este împărțită în 3 registre verticale, separate prin linii subțiri. Primul registru prezintă linii vălurite dispuse vertical, al doilea registru conuri dispuse piramidal cu vârful alternând în sus și jos, iar al treilea registru redă motive florale și fitomorfe stilizate.Suprafața decorativă este încadrată în partea superioară și inferioară de o bandă lată albastră mărginită de linii subțiri, albastre. Cromatică: alb; albastru.