Secvențe din Muzeul Satului, peisaj de iarnă în muzeu; poartă gospodăria Bancu (1988)

Ioan George Andron · 1988

Peisaj de iarnă în muzeu; poartă gospodăria Bancu. În 1936 la 17 mai, în București - capitala României - s-a născut un sat. Un sat - muzeu, care a fost primit cu interes de personalitățile vremii, dar și de regele Carol al II-lea. Este situat în nordul capitalei, pe malul lacului Herăstrău fiind rezultatul a peste 10 ani de cercetări complexe realizate de Școala Sociologică de la București, condusă de profesorul și sociologul Dimitrie Gusti. Monumentele sunt amplasate după criterii geografice și istorice ocupând un loc aparte atât prin originalitatea sistemului de expunere în aer liber, cât și prin diversitatea și valoarea monumentelor sale. Obiectivul aparatului de fotografiat aduce în fața privitorului o imagine din Muzeul satului - peisaj de iarnă în muzeu; poartă gospodăria Bancu. Poarta acestei gospodării din sat Bancu, com. Ciucsângeorgiu, jud. Harghita este datată 1873, dată incizată pe cele două segmente de arc ce formează arcada porții mici, a fost construită din lemn de stejar, cu trei stâlpi ciopliți, legați la partea superioară printr-o grindă (cunună); legătura între stâlpi și cunună se face prin contrafișe îngrijit fasonate, care au și funcție decorativă. Acoperișul în patru ape este fixat de cunună prin grinzișoare. Șindrila bătută la două rânduri este trasă la cuțitoi „în colți” (vârf ascuțit) sau coadă de rândunică. Pe toată deschiderea porții, sub acoperiș, s-a amenajat un mic spațiu, cu găuri, pentru porumbei, numit columbar. Stâlpii și cununa sunt decorați prin cioplitură cu barda, prin excizie de material, cu motive fitomorfe, frunze, floarea în ghiveci și diverse alte flori: laleaua (tulipanul), crin și garoafă. În afara datei de construire a porții, pe fruntar sunt incizate numele proprii ale familiei: BENI REGYNA și LIANAK IMRE. Muzeul păstrează și conservă ceea ce oamenii au produs de-a lungul veacurilor sub raportul culturii materiale și spirituale. Aici, sunt adunate, clasificate și păstrate cu grijă vestigiile trecutului, precum și realizările contemporane, pentru a fi transmise generațiilor viitoare. Iarna, toată natura se ascune după o armură albă și aproape nemărginită. Casele satului dorm sub acoperământul de omăt. Toți copacii poartă un palton gros de nea albă.