Iosif Berman · 1935
Portul popular reprezintă istoria poporului român de-a lungul timpului, fiind totodată și o mărturie a culturii lui. Bistrița-Năsăud constituie o zonă etnografică de excepție, prin valorile folclorice, ale artei populare de înaltă măiestrie și rafinament care sunt transmise din generație în generație rămânând astfel nealterate de milenii. Imaginea ne prezintă un grup mare de copii în port popular tradițional de sărbătoare. Costumul popular adaptat copiilor este o reproducere la scară mai mică a celui pentru adulți, păstrând totuși latura estetică a acestuia: fetele au pe cap năframa (basma), trupul este îmbrăcat cu poale albe, lungi până la glezne peste care sunt două ”pânzături” (bucată de țesătură din lână, de formă dreptunghiulară, purtată peste poale, în față și spate) viu colorate, fixate cu un brâu (gingătoare în zonă), ia cu mărgele colorate și cusută cu motive populare. În picioare au opinci sau pantofi. Podoabele purtate la gât de fete erau mărgelele de piatră în diferite culori, cumpărate din târg, precum și mărgelele de lemn, colorate. Costumul băieților este compus din cămașă albă din cânepă, lungă până aproape de genunchi, pantaloni albi din cânepă, ghete; cămașa are guler, iar mâneca se termină cu o manșetă; la brâu o curea lată din piele (chimir). Copiii sunt așezați pe trei rânduri - unul în picioare, unul așezat pe bănci lungi și altul jos, pe pământ. În mijlocul rândului fotografiat în picioare, este un membru al echipei de cercetare (monografist), iar în rândul care stă pe bănci se vede profesorul Dimitrie Gusti, inițiatorul și îndrumătorul campaniei de cercetare din zonă.
Sign in to order prints, canvas, and more of this work. Browsing and full-resolution downloads stay free.