Sighișoara

Unknown artist

Turnul Cositorarilor, împreună cu Turnul cu ceas domină partea de jos a orașului. A fost ridicat odată cu zidul, și a suferit mult din cauza cutremurelor și a incendiilor, în urma cărora a fost mereu refăcut. În 1583 a avut loc cea mai importantă reconstruire. Acum are o înălțime de 25 m, bază dreptunghiulară, trunchi de forma pentagonală, urmat de ultimul etaj octogonal, și un acoperiș hexagonal cu laturi inegale. Ultimul etaj, este lărgit pe console, are guri de aruncare și deschizături pentru arhebuze și puști. În fața turnului se află cel mai bine păstrat bastion. Zidul de apărare se prelungește apoi până la Liceul Joseph Haltrich. Turnul Cositorarilor este legat de Turnul Tăbăcarilor prin Galeria Arcașilor, formând o linie defensivă puternică în vederea apărării părții de S-V a orasului. Turnul cu ceas este unul din cele nouă turnuri ale fortificației medievale care proteja vechea cetate a Sighișoarei care se mai păstrează până în prezent. Fortificația din secolele XIV și până în secolul al XIX-lea avea 14 turnuri. Turnul cu Ceas a fost construit în a doua jumătate a secolului al XIV-lea fiind initial un simplu turn de poartă cu maxim două niveluri, devenind mult mai târziu Turnul cel Mare al porții din față. Are o înălțime de 64 de metri și numără 6 nivele (110 trepte). Este grav afectat de incendiul din 30 aprilie 1676. În 1677 este reconstruit acoperișul în stil baroc, cu patru turnulețe în cele patru colțuri. Tot atunci capătă și orologiul devind astfel un turn cu ceas. Până în 1556 în turn a funcționat primăria orașului. La 24 iunie 1899 a devenit sediul muzeului orașului. Mănăstirea Dominicană din Sighișoara este atestată documentar din 1298, într-o scrisoare a papei Bonifaciu al VIII-lea. . Lăcașul a fost extins între anii 1492 și 1515 într-o biserică gotică de tip hală. În anul 1556 mănăstirea a fost desființată, iar proprietățile ei au fost secularizate. În prezent biserica servește drept biserică parohială luterană. Recomandări bibliografice: Vasile Drăguț, Sighișoara: oraș – muzeu, Editura Meridaine, București, 1966 https://www.biblioteca-digitala.ro/?pub=1595-sighisoara-oras-muzeu-editura-meridiane; Emil Giurgiu, Sighișoara, Editura Meridiane, 1965 https://www.biblioteca-digitala.ro/?pub=1798-sighisoara; Andrei Liviu Prodan, Sighișoara medievală și modernă - muzeu în aer liber (II), Acta Moldaviae Septentrionalis, XI, 2012, p. 40 -64, https://www.biblioteca-digitala.ro/?articol=20160-sighisoara-medievala-si-moderna-muzeu-in-aer-liber-ii--acta-moldaviae-septentrionalis-actams--xi-2012; Andrei Liviu Prodan, Sighișoara, orașul muzeu, trecut istoric și oportunități turistice (I), Acta Moldaviae Septentrionalis, X, 2011, p. 82 – 93, https://www.biblioteca-digitala.ro/?articol=10279-sighisoara-orasul-muzeu-trecut-istoric-si-oportunitati-turistice-i--acta-moldaviae-septentrionalis-actams--x-2011; Nicolae Teșculă, Loisir și societate. Începuturile turismului la Sighișoara, Alt Schaessburg, 2, 2009, p. 77 – 85, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=130028-loisir-si-societate-inceputurile-turismului-la-sighisoara--alt-schaessburg--2-2009;