Băile Govora

1900

Parcul Central sau Parcul balnear Băile Govora este un spațiu verde dar totodată și locul care grupează cele mai multe monumente istorice ale orașului vâlcean. Parcul balnear se întinde pe o suprafață de 20,5 hectare, teren care a fost răscumpărat de la localnicii din comuna Păușești Otăsău prin achitarea unor sume de bani sau prin schimburi. Aici s-a construit între 1882 – 1894 primul stabiliment de băi și primele spatii pentru cazarea pacienților, constituite într-un număr de trei hoteluri numerotate de la 1 la 3: „Hotelul Statului nr. 1”, „Hotelul Statului nr. 2”, „Hotelul Statului nr. 3”, dintre care în prezent mai există două (Hotelul nr 1 și Hotelul nr 2 sau Vila 9). La început, amenajarea parcului a fost sumară, fiind trasate doar câteva alei care făceau legătura între hoteluri, stabilimentul de băi și șoseaua către comuna Păușești. Aleile erau acoperite cu piatră măruntă de râu și din loc în loc erau plantate bănci din lemn de mesteacăn alb. Intrarea în parc se făcea printr-un portal confecționat din același material pe care erau inscripționate cuvintele „Băile Govora”. Acest portal a fost menținut timp de aproape 30 de ani și a fost înlocuit cu un altul din fier. Același lemn de mesteacăn a fost folosit la executarea unor pergole, construcții ornamentale amplasate din loc în loc. În anul 1923, au fost înlocuite gardurile din lemn de mesteacăn cu altele din stejar și fag, pe o lungime de 530 m. După anul 1910, când a fost înființată „Societatea Govora-Călimănești”, parcul a cunoscut o puternică revigorare, fiind amenajat de specialistul francez A. Pinard. Imaginile din ilustratele de epocă prezintă noua înfățișare a parcului cu alei redesenate, aranjamente florale în care se putea citi cuvântul „Govora”, agave și multe specii de arbuști și arbori ornamentali, plantați după criterii științifice. Pentru a putea înnoi anual florile și pentru depozitarea în anotimpul rece a speciilor sensibile, „Societatea Govora-Călimănești” a amenajat o seră de flori în amplasamentul existent. În perioada de după anul 1955, parcul a fost întreținut de câțiva muncitori sezonieri care erau conduși de specialistul horticol Constantin Gogâlea. Acesta a studiat în Franța și a continuat ideea precursorului francez. În perioada 1930-1950, în colaborare cu specialiști de la „Societatea Progresul Silvic”au fost plantate și aclimatizate specii florale de arbuști și arbori special selecționate ca pe lângă aspectul estetic să contribuie la ionizarea microclimatului și crearea unui mediu sanogen, adjuvant al tratamentului. Cele mai numeroase sunt speciile de conifere: molid, pin (Picea excelsa), larice (Larix deciduas), ienupăr, sădite în zona hotelurilor și din abundență castani (Aescullum hippocastanum) în zona fostului „Stabiliment de Băi”. Vila sau Hotelul Ștefănescu a fost construită în anul 1892 de frații Ștefănescu, originari din Galați. Clădirea se întinde pe o suprafață de 750 mp și se ridică în înălțime pe patru nivele: parter, 2 etaje și mansardă. Este construită în stil ecclectic neoromânesc, cu accente renascentiste. Elementele constructive și cele ornamentale, foișorul central și cele laterale dau o imagine rustică dar și de monumentalitate. La parterul imobilului a funcționat primul ghișeu poștal din Băile Govora, restaurant, cafenea, frizerie dar și redacția ziarului Curierul Govorei. În timpul ocupației germane, în 1917, acoperișul și instalațiile hotelului au fost demontate și rechiziționate de puterea ocupantă. După criza finanaciară din 1929 – 1933, hotelul este preluat de Banca Națională a României în baza Legii lichidărilor datoriilor agricole. După preluare, banca a organizat licitații pentru vâzarea imobilului, nereușite însă. Banca a folosit clădirile anexe din curte, amenjând grajduri și spații unde a funcționat Imprimeria Monetăriei Naționale. Monetăria a funcționat pe toată perioada războiului și după, până în 1952. Din 1953, la parter au fost amenajate spații comerciale, la subsol erau magazii iar la etajele superioare erau cazați pacienții veniți la tratament balneoclimateric, majoritatea membrii de sindicat. Clădirea a fost redenumită Vila nr. 11, fiind administrată de Serviciul Medical Balnear Govora. În 1972 se realizează reparații importante la instalațiile sanitare, electrice, tencuieli și zugrăveli. În 1981 sunt desființate cabinetele medicale ce funcționau din anii 50. În 1986 imobilul se afla într-o accentuată stare de degradare. Operațiunile de reparații încep abia în 2007. În prezent aparține de Arhiepiscopia Râmnicului. Vila Vârgolici este un monument istoric și de arhitectură situat pe strada Tudor Vladimirescu, în imediata apropiere a Hotelului Ștefănescu. Este formată din două corpuri, construite în două etape, între 1909 – 1912 și 1913 – 1916. De la bun început a fost gândită pentru a adăposti farmacia și locuința farmacistului Vârgolici. Supraviețuiește Marii Crize însă în 1949 este naționalizată. Continuă să funcționeze ca farmacie publică pentru pacienții Sanatoriului, în subordinea Oficiului Farmaceutic Pitești. În 1995 devine farmacia privată SC Mellise Farm, funcționând sub această formă și în prezent. Dragoș Ionuț Ecaterinescu, Radu Gabriel Geiculescu, Vila Ștefănescu și cinematograful din Băile Govora, județul Vâlcea (Scurt istoric), Buridava, VIII, Râmnicu – Vâlcea, 2010, p. 267 – 273, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=81971-vila-stefanescu-si-cinematograful-din-baile-govora-judetul-valcea-scurt-istoric--buridava-studii-si-materiale-buridava--viii-2010; Dragoș Ionuț Ecaterinescu, Radu Gabriel Geiculescu, Vila Vârgolici și Vila Bunescu, Băile Govora, județul Vâlcea (scurt istoric), Buridava, XIII, 2018, p. 181-187, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=82081-vila-vargolici-si-vila-bunescu-baile-govora-judetul-valcea-scurt-istoric--buridava-studii-si-materiale-buridava--xiii-2018; Primăria Govora, Parcul balnear Baile Govora, https://www.primaria-baile-govora.ro/parcul-balnear-baile-govora/ ; Primăria Govora, Hotelul Stefanescu – monument istoric, https://www.primaria-baile-govora.ro/hotel-stefanescu-monument-istoric/ Dan Moroianu, Stațiunea Băile Govora între 1910 - 1960, ), Buridava, XIII, 2018, p. 175 – 180, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=82080-statiunea-baile-govora-intre-1910-1960--buridava-studii-si-materiale-buridava--xiii-2018;