Constanța

Unknown artist

Clădire emblematică a Constanței, farul a funcționat timp 53 de ani, între 1860 și 1913 și a fost declarat stins, după ce rolul de ghidare a navelor spre Portul Constanța i-a revenit Farului Carol I, amplasat în capătul digului din port. (https://discoverdobrogea.ro/istoria-farului-genovez-monumentul-care-in-160-de-ani-nu-a-ratat-niciun-rasarit/) Construcție paralelipipedică de la bază până la 3,50 m și octogonală în rest, farul are o înălțime de aproximativ 8 metri. La bază se află postamentul compus din 2 trepte, peste care se ridică corpul paralelipipedic și după aceea prisma octogonală terminată la partea superioară cu o cornișă cu console care susțin carcasa metalică a lămpii farului ce formează totodată și acoperișul. Spațiul în interior este cilindric, cu scara spirală din piatră. (http://www.europeana.eu/portal/record/2020716/HA_CT_II_m_A_02800.html); La 4 octombrie 1860 se inaugurează prima linie de cale ferată din Dobrogea dar și din imperiul Otoman. La acea vreme, Dobrogea era sub ocupație străină și avea să rămână așa până în 1878. Concesiunea este câștigată în septembrie 1857 de către inginerul Britanic, John Trevor Barkley și în mai puțin de 3 ani reușește să finalizeze investiția. (https://romania594.blogspot.com/2019/03/cai-ferate-din-constanta-de-la.html); Moscheea este cea mai mare din România și a fost construită la solicitarea regelui, în semn de omagiu pentru comunitatea musulmană din Constanța. Construcția lăcașului de cult musulman a durat trei ani și a fost inaugurată la 31 mai 1913. Construcția este din piatră și cărămidă, exceptând cupola și minaretul care sunt din beton armat. Portalul principal este din piatră de Dobrogea, iar ușa de marmură neagră cu incrustații de bronz (http://danubeoldrichhistory.ro/moscheea-carol-i-din-constanta/); Bulevardul Mamaia este cel mai mare bulevard din Constanța (exceptând Bulevardul Aurel Vlaicu, care este considerat drum național). Este urmat de Bulevardul I.C.Brătianu. Se întinde de la Bulevardul I.Gh.Duca până la ieșirea din oraș (spre Năvodari). În perioada 1948–1990 artera a purtat numele lui Vladimir Ilici Lenin; Simbol al celui mai mare port al României, Cazinoul de pe faleza din orașul Constanța a fost ridicat în 1904-1910 la inițiativa regelui Carol I, fiind inaugurat la 15 august 1910, în prezența Principelui Ferdinand. Inițial, planurile au fost întocmite de către arhitectul Petre Antonescu, care a proiectat o clădire al cărei stil arhitectonic se inspira din tradițiile artei românești. După terminarea fundațiilor, planurile au fost schimbate, Primăria încredințând modificarea lor unui arhitect de origine franceză (sau elvețiană), Daniel Renard. Pe 20 august 1916, când au început bombardamentele asupra Constanței, Cazinoul a fost folosit de Crucea Roșie pe post de spital de campanie, însă a fost și clădirea lovită de schije. Pe 19 noiembrie 1917, Cazinoul devine iarăși functional. În 1934, arhitectul Daniel Renard a fost chemat pentru a efectua reparațiile. Din 1941, Cazinoul a devenit gazdă pentru trupele germane. Din nou, a avut de suferit de pe urma bombardamentelor, dar a fost renovat în anul 1951 cu ajutorul deținuților politici. Începând din anul 1948, a adăpostit Casa de Cultură a Sindicatelor, iar între anii 1960 și 1989 a aparținut ONT Litoral. Ultima reparație majoră a Cazinoului a fost făcută între anii 1986 – 1988.(https://historia.ro/sectiune/general/povestea-casino-ului-abandonat-din-constanta-569217.html)