Gallery›Romanian Peasant Museum›ladă de zestre
ladă de zestre
Romanian Peasant Museum

ladă de zestre

Unknown artist

CC0 — Public Domain
Romanian Peasant Museum

Piesă de formă paralelipipedică, alcătuită din patru picioare masive, joase, în profil dreptunghiular, în care se îmbină pereții (două scânduri) și fundul. Capacul, alcătuit din două scânduri, prinse la capete în căpătâie drepte, simetrice. Decor geometric, fitomorf și astral, dispus pe toată suprafața piesei, cu excepția fundului și a spatelui. Compoziția ornamentală a feței este alcătuită dintr-un motiv central – soare înscris în cerc și semicercuri pe marginile acestuia – încadrat pe laterale de casete cu arce de cerc. Pereții laterali, cu rozete

🔒
Order museum-quality prints

Sign in to order prints, canvas, and more of this work. Browsing and full-resolution downloads stay free.

More from Romanian Peasant Museum

cană de vin
Romanian Peasant Museum
cană de vin
Unknown artist
În antichitate oul roșu era considerat simbol al creării Cosmosului. Preluat de creștini, obiceiul decorării ouălor de Paști are strânsă legătură cu sângele - moartea și învierea lui Iisus Hristos, creatorul lumii creștine. În lumea satului tehnica decorării ouălor cunoaște o explozie de motive decorative, de la cele mai simple (monocrome), până la cele mai complexe, denumite „ouă muncite”, decorate pe toată suprafața cu o mare diversitate de ornamente, inspirate din mediul înconjurător. Pe fondul galben, decorul se desfășoară sub forma unui registru transversal, compartimentat în medalioane circulare, alternante cu motivul crestei cocoșului, cu suprafața punctată și frunze stilizate, trilobate, de culoare verde. Decorul medalioanelor descrie motivul stilizat al moriștii, ce are paletele fie triunghiulare, hașurate, fie romboidale sau încovoiate, alternante cromatic - roz și verde. La extremități se disting 2 medalioane circulare cu fond galben și hașurat, ce înscriu câte 2 flori stilizate, adorsate. Cromatică: galben, maro, verde, roz, negru, albastru.
Romanian Peasant Museum
În antichitate oul roșu era considerat simbol al creării Cosmosului. Preluat de creștini, obiceiul decorării ouălor de Paști are strânsă legătură cu sângele - moartea și învierea lui Iisus Hristos, creatorul lumii creștine. În lumea satului tehnica decorării ouălor cunoaște o explozie de motive decorative, de la cele mai simple (monocrome), până la cele mai complexe, denumite „ouă muncite”, decorate pe toată suprafața cu o mare diversitate de ornamente, inspirate din mediul înconjurător. Pe fondul galben, decorul se desfășoară sub forma unui registru transversal, compartimentat în medalioane circulare, alternante cu motivul crestei cocoșului, cu suprafața punctată și frunze stilizate, trilobate, de culoare verde. Decorul medalioanelor descrie motivul stilizat al moriștii, ce are paletele fie triunghiulare, hașurate, fie romboidale sau încovoiate, alternante cromatic - roz și verde. La extremități se disting 2 medalioane circulare cu fond galben și hașurat, ce înscriu câte 2 flori stilizate, adorsate. Cromatică: galben, maro, verde, roz, negru, albastru.
Unknown artist
Stâlp de casă
Romanian Peasant Museum
Stâlp de casă
Unknown artist
ladă de zestre
Romanian Peasant Museum
ladă de zestre
Unknown artist