Gallery›Romanian Peasant Museum›cană cu cioc
cană cu cioc
Romanian Peasant Museum

cană cu cioc

1793

CC0 — Public Domain
Romanian Peasant Museum

Piesă de formă bitronconică alcătuită din cana propriu-zisă și o toartă laterală. Tipologic, piesa se înscrie în categoria pieselor alcătuită din picior, corp sferic, gât drept, gură bilobată, cu cioc, smălțuită interior și exterior. Decor geometric, scheomorf și floral stilizat dispus pe toată suprafața piesei: trei inimi înconjurate de flori mici (aplice în relief mulate în tipar). Aceste motive sunt înconjurate de frunze de palmier, lalele, frunze stilizate, inimi, puncte. Toarta decorată prin impresiune cu degetul – alveole – și incizare - linii oblice. Datarea este plasată de o parte și alta a motivului central. Cromatica: alb, galben, verde, brun.

🔒
Order museum-quality prints

Sign in to order prints, canvas, and more of this work. Browsing and full-resolution downloads stay free.

More from Romanian Peasant Museum

Sfânta Paraschiva
Romanian Peasant Museum
Sfânta Paraschiva
Unknown artist
Recipient confecționat și utilizat de ciobani pentru băut apă. Îl purtau prins la brâu. Obiectul are formă de lingură mare, coada este mai scurtă ca la o lingură și mai lungă ca la un căuc obișnuit, are un orificiu în zona mediană pentru prindere.
Romanian Peasant Museum
Recipient confecționat și utilizat de ciobani pentru băut apă. Îl purtau prins la brâu. Obiectul are formă de lingură mare, coada este mai scurtă ca la o lingură și mai lungă ca la un căuc obișnuit, are un orificiu în zona mediană pentru prindere.
Unknown artist
În antichitate oul roșu era considerat simbol al creării Cosmosului. Preluat de creștini, obiceiul decorării ouălor de Paști are strânsă legătură cu sângele - moartea și învierea lui Iisus Hristos, creatorul lumii creștine. În lumea satului tehnica decorării ouălor cunoaște o explozie de motive decorative, de la cele mai simple (monocrome), până la cele mai complexe, denumite „ouă muncite”, decorate pe toată suprafața cu o mare diversitate de ornamente, inspirate din mediul înconjurător. Pe fondul în tonuri de negru, decorul se desfășoară în registre transversale sub forma unui brâu central și 2 medalioane la extremități. Brâul este decorat cu o ghirlandă cu frunze, alternante cromatic - galben și verde - încadrată de 2 șiruri de stele și meandre duble hașurate. La extremități, tot pe fond negru se disting stele și puncte realizate cu vopsea roșie. Cromatică: negru, alb, galben, verde, roșu.
Romanian Peasant Museum
În antichitate oul roșu era considerat simbol al creării Cosmosului. Preluat de creștini, obiceiul decorării ouălor de Paști are strânsă legătură cu sângele - moartea și învierea lui Iisus Hristos, creatorul lumii creștine. În lumea satului tehnica decorării ouălor cunoaște o explozie de motive decorative, de la cele mai simple (monocrome), până la cele mai complexe, denumite „ouă muncite”, decorate pe toată suprafața cu o mare diversitate de ornamente, inspirate din mediul înconjurător. Pe fondul în tonuri de negru, decorul se desfășoară în registre transversale sub forma unui brâu central și 2 medalioane la extremități. Brâul este decorat cu o ghirlandă cu frunze, alternante cromatic - galben și verde - încadrată de 2 șiruri de stele și meandre duble hașurate. La extremități, tot pe fond negru se disting stele și puncte realizate cu vopsea roșie. Cromatică: negru, alb, galben, verde, roșu.
Unknown artist
Sfântul Prooroc Ilie
Romanian Peasant Museum
Sfântul Prooroc Ilie
Unknown artist