Litografie din seria realizată după ciclul de picturi comemorând Lupta pentru independență a grecilor (1821-1829) al pictorului bavarez Peter von Hess (1792-1871). Gravorul este Johann Baptist Kuhn (1810-1871). Ediția de la Brăila a apărut în tipografia Anteia Tipo-Lithografie P.M. Pestemalgioglu, în 1890. (vezi inscripționarea, în dreapta, jos, sub chenar: „Tipo. Lith. P. M. Pestemalgioglu, Brăila, 1890”). Planșa, a doua din serie, poartă titlul Rigas aprinde iubirea de libertate a grecilor (Ο Ρήγας εξάπτει τον προς ελευθερίαν των ελλήνων έρωτα), scris în neogreacă (chenar, sus), germană (chenar, jos: Rigas begeiltert die Griechen fur die Freiheit), franceză (chenar, dreapta: Rigas animant les Grecs pour la liberté), engleză (chenar, stânga: Rigas inspires the Greeks with a love of liberty). Imaginea centrală este încadrată de un chenar dublu, în interiorul căruia se află titlul în cele patru limbi. Chenarul titlurilor, așezat în mijloc, este decorat cu simboluri otomane (arme, fes, cască, steaguri) pentru titlul de sus (greacă), evocări ale navigației (vâsle, ancoră, vele) pentru titlul de jos (germană), simboluri religioase (cruci, stindarde, mitră) pentru cel din dreapta (franceză) și simboluri evocând mișcarea revoluționară greacă (steag, arme, cască) pentru cel din stânga (engleză). Sub chenar, centrată, este legenda imaginii, în neogreacă. Imaginea are în prim plan cinci personaje. Rigas Feraios sau Velestinlis (1757 – 1798), reprezentat așezat, cu lăuta în mână, cântă privint în gol (probabil reluând postura aedului orb). Celelalte personaje ascultă într-o atitudine melancolică. În colțul dreapta, jos, la picioarele poetului, un capitel corintic răsturnat evocă măreția antică. În fundal se distinge o cetate fortificată.

1890

Litografie din seria realizată după ciclul de picturi comemorând Lupta pentru independență a grecilor (1821-1829) al pictorului bavarez Peter von Hess (1792-1871). Gravorul este Johann Baptist Kuhn (1810-1871). Ediția de la Brăila a apărut în tipografia Anteia Tipo-Lithografie P.M. Pestemalgioglu, în 1890. (vezi inscripționarea, în dreapta, jos, sub chenar: „Tipo. Lith. P. M. Pestemalgioglu, Brăila, 1890”). Planșa, a doua din serie, poartă titlul Rigas aprinde iubirea de libertate a grecilor (Ο Ρήγας εξάπτει τον προς ελευθερίαν των ελλήνων έρωτα), scris în neogreacă (chenar, sus), germană (chenar, jos: Rigas begeiltert die Griechen fur die Freiheit), franceză (chenar, dreapta: Rigas animant les Grecs pour la liberté), engleză (chenar, stânga: Rigas inspires the Greeks with a love of liberty). Imaginea centrală este încadrată de un chenar dublu, în interiorul căruia se află titlul în cele patru limbi. Chenarul titlurilor, așezat în mijloc, este decorat cu simboluri otomane (arme, fes, cască, steaguri) pentru titlul de sus (greacă), evocări ale navigației (vâsle, ancoră, vele) pentru titlul de jos (germană), simboluri religioase (cruci, stindarde, mitră) pentru cel din dreapta (franceză) și simboluri evocând mișcarea revoluționară greacă (steag, arme, cască) pentru cel din stânga (engleză). Sub chenar, centrată, este legenda imaginii, în neogreacă. Imaginea are în prim plan cinci personaje. Rigas Feraios sau Velestinlis (1757 – 1798), reprezentat așezat, cu lăuta în mână, cântă privint în gol (probabil reluând postura aedului orb). Celelalte personaje ascultă într-o atitudine melancolică. În colțul dreapta, jos, la picioarele poetului, un capitel corintic răsturnat evocă măreția antică. În fundal se distinge o cetate fortificată.