Icoaînve

cobză

Piesa este formată dintr-o bucată de lemn cilindrică, având un "măr" la o distanță de circa 60 cm de vârf. Prezintă motive geometrice obținute prin incizie și cioplire. Acestea sunt: "X"-uri, linii, dinți de fierăstrău și triunghiuri, toate puse într-un aranjament plăcut ochiului. Caierul de lână are forma alungită, fiind ancorat de furcă cu un alt fir de lână de culoare roș-albastră; același fir este înfășurat în jurul caierului de câteva ori. Culoarea este cea caracteristică lemnului patinat, iar caierul a căpătat odată cu trecerea timpului o nuanță bej.

Icoana este pictată pe dosul unei bucăți de sticlă de formă dreptunghiulară în ax vertical. Este reprezentat probabil sfântul Nicolae, foarte asemănător fiind cu imagini ale sf. Haralambie, lipsește ciuma. Sfântul (3/4), apare în prim plan, ocupând toată suprafața icoanei.În stânga ține Evanghelia închisă, cu dreapta binecuvintează. Veșminte arhierești: Sacosul, veșmântul de deasupra, simbolul umilinței, este de culoare roșie, cu falduri de culoare mai deschisă și linii albe, galon galben, omoforul mare, verde cu cruci mici cu raze și chenar galben. Stiharul este verde la mâneci și albastru în partea de jos.Dintre însemnele arhierești, sfântul mai poartă mitră(închipuiește cununa de spini dar și înălțimea demnității arhierești)de forma unei cușme semicirculare. Barba și mustățile cărunte, părul negru. Aureola galbenă, decor fitomorf. În partea de jos este sugerat un relief din două coline de un verde intens, deasupra cărora se ridică două tulpini robuste de floare.. Restul câmpului albastru ultramarin decorat cu crenguțe fine albe. Pe trei laturi(verticale și orizontal sus) chenar de semicercuri în alternanță cromatică(albastru, verde, roșu, sus doar verde cu roșu), dublat la interior de unul de culoare albă. Țăranii îl țineau pe sfântul Nicolae "aducător de noroc, apărător de boli, apărător de vărsat și de lovituri", precum și ajutător al tinerelor fete. Paleta cromatică este dominată de roșu, verde și albastru. Rama,decorată cu linii subțiri sub formă de unda apei, dispuse longitudinal, nuanță mai deschisă. Dosul - scânduri de brad, dispuse vertical și fixate în cuie.

Icoana este pictată "în oglindă", pe un suport de sticlă de formă dreptunghiulară în ax vertical.Tema icoanei este de inspirație catolică(Mater dolorosa). Bustul Mariei alături de reprezentarea miniaturală a simbolului durerii sale este cea mai raspândită imagine a Fecioarei în pictura pe sticlă, în toate centrele transilvănene. Maica Domnului este reprezentată în prim plan, într-un medalioan oval(influența xilogravurilor). Fecioara este înveșmântată cu maphorion negru cu galon roșu. Suprafața veșmântului este decorată cu o ghirlandă de flori roșii. Culorile motivului floral se regăsesc în restul vestimentației.Maica își frânge mâinile într-un gest nereușit. Trăsăturile diforme, ochi negri, mici, cu irisul central. Isus are capul lăsat într-o parte, ochii închiși, părul lung, negru, mâinile și picioarele diforme, coastele marcate cu linii. Degetele ambelor mâini sunt desenate ca și cum ar binecuvânta.În jurul mijlocului veșmânt verde închis. Câmp albastru(spre albastru de Prusia), cu zonă ocru între cruce și maforionul Mariei, cu o ramură schițată. În exteriorul medalionului câmp alb, la colțuri flori roșii cu frunze verzi, inspirate din ilustrațiile textelor religioase. Icoana are caracteristicile specifice picturii niculene târzii: stângăcia, și primitivismul desenului, disproporțiile, fețele pătrățoase și inexpresive, compoziția complicată cu elemente de decor, Rama este alcătuită din patru stinghii profilate îmbinate oblic, de culoare neagră.Dosul este din lemn subțire de brad. Colțul drept sus este spart și lipsește.