Icoană cu tema. Fecioara și pruncul Isus, ținut în mâna dreaptă; sus un chenar cu flori. Cromatică: fond albastru; culori: negru; alb; verde; galben.

Sfântul Mare Ierarh Nicolae Făcătorul de minuni este redat central, așezat fiind pe un tron arhieresc, ținând în mâna stângă Sfânta Evanghelie închisă și binecuvântează cu mâna dreaptă. Veșmintele arhierești liturgice ale sfântului ierarh sunt într-o alternanță cromatică de roșu vermillon și verde spanac-avocado, kaki și galben-auriu. Epitrahilul, patrafirul este verde, cu patru cruci pe el, sacosul roșu, cu bordură galben-aurie. Poartă mithră și are aureolă. Ține în mâna stângă Sfânta Evanghelie închisă și binecuvântează. Întreaga tematică iconografică este încadrată de un chenar liniar auriu, cu un fond al icoanei albastru-gri. Inscripția din româno-chirilică se traduce Sf Nicolae. Icoana are o cromatică armonioasă și vie-luminoasă: roșu vermillon, roz, verde spanac-avocado, verde kaki, galben-auriu, alb, negru. Icoana este de Țara Făgărașului, este datată 1859 și este atribuită lui Savu Moga.

Sfântul Mare Mucenic Haralambie, făcător-de-minuni și vindecător de boli, este cel mai bătrân mucenic din cei prăznuiți de creștini. Este cunoscut ca și făcător-de-minuni, vindecător de boli și ocrotitor al caselor familiilor creștine. Central este pictat Sfântul, îmbrăcat cu veșminte liturgice, arhierești, cu sacos roșu și epitrahil alb-gri, cu trei cruci, cu mithră și aureolă. Fiind foarte bătrân, are barbă albă, lungă. Cu mâna dreaptă binecuvintează și cu mâna stângă ține în lanț ciuma, reprezentată antropomorfic și zoomorfic - un animal cu piele de felină cu solzi, cap de oaie neagră și diavol, cu trăsături umane. Ciuma, simbolizând boala incurabilă și moartea, are coarne de diavol, fiind, totodată și păcatul, patima, aducătoare de moartea duhovnicească. În registrul superior, în dreapta și în stânga sfântului ierarh, sunt două plante cu flori uriașe galbene și roșii, înlocuind oarecum într-un mod stilizat pe Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil. Sfântul Haralambie este încadrat de două coloane cu boltă, segmentând, astfel, un spațiu arhitectonic de biserică ortodoxă, coloanele fiind împodobite cu flori. Fondul registrului superior este albastrul ceruleum al cerului și în registrul inferior fondul este un câmp verde. Pe cât priveliștea este încântătoare, ca de grădina Raiului, pe atât monstrul ciumei este înfiorător, creându-se o antiteză puternică între păcat și sfințenia vindecătoare. Cromatica armonioasă: albastru, roșu, galben, alb, negru se întrepătrunde estetic cu detaliile minuțioase ale desenului. Icoana se înscrie, ca și realizare artistică, la confluența dintre Țara Oltului cu Țara Făgărașului. Inscripția în chirilică se traduce Sfântul Haralambie.

Obiect dintr-o singură bucată de lemn cioplită. Este realizat dintr-o parte mai lată dreptunghiulară și se continuă cu o coadă pentru apucare, manipulare și agățare. Pe o jumătare din partea lată este așezată și prinsă o bucată de metal care înmănușează și fața și spatele. Prin spate sunt întroduse cuie lungi și ușor curbate înspre interior, cu rol de pieptene. Pe partea lată neacoperită de metal, în față, sunt incizate motive geometrice, linii curbe în formă de ”S” și cercuri, iar pe spate și inclusiv pe coadă sunt încizate linii drepte ce formează dreptunghiuri, unghiuri și romburi. Prezintă urme de uzură funcțională. Cromatică: negru, culoarea patinată a lemnului.

Cană cu gât lung, buza evazată și o toartă. Este smălțuită în interior și în exterior. Decorată pe toată suprafața cu motive fitomorfe, motive florale și motive geometrice: linie, punct; de asemenea este decorată cu motive zoomorfe: șarpe (pe toartă) și avimorfe (pe corp); Cromatică: fond: alb; motive: verde; galben; bleumarin; maro.