Piesă de formă dreptunghiulară, înfățișând imaginea a patru sfinți, împărțiți în patru registre (stânga sus - Fecioara Maria cu Pruncul; stânga jos - Sfântu Gheorghe, călare pe un cal alb, ucigând balaurul cu sulița; dreapta sus - Sfântul Nicolae în veșminte de arhiereu; dreapta jos - Sfântul Dumitru, călare pe un cal negru în poziție cambrată) delimitate de o cruce mare, în mijlocul căreia se află răstignit pe cruce mântuitorul Iisus Hristos. Deasupra Mântuitorului, în nori, se află Dumnezeu Tatăl, iar de-a stânga și de-a dreapta Mântuitorului se află Maica Domnului și, respectiv, Ioan Botezătorul. Culori folosite: vișiniu, roșu, maro, galben, negru, alb.

Ploscă din lemn, Moișeni, Oaș

Horă, Runcu, județul Gorj, 1930

Icoana propriu zisă îl reprezintă pe Isus Hristos învățător, bust, binecuvântând cu dreapta iar în stânga ținând cartea deschisă cu textul "Veniți la mine toți cei osteniți"; Fața și mâinile sunt pictate pe lemn în tehnica tempera cu influențe Renascentiste.Pictura este foarte bine realizată. Restul piesei: e acoperit cu o folie metalică argintată și filigranată, în dreptul aureolei aurită. Isus este înveșmântat cu un chiton cu galon decorat cu motive fitomorfe; Himationul este decorat pe toată suprafața cu motive fitomorfe și galon cu motive geometrice. Nimb aurit cu raze și diverse motive pe margine; Isus se află sub un portal semicircular, decorat cu motive baroce. Icoana este așezată într-un cadru dreptunghiular de lemn peste care este montată o ramă lată din lemn de stejar. Ansamblul este așezat într-o casetă dreptunghiulară cu capac de sticlă.

Sfinții mucenici sunt reprezentați călări, Sf. Gheorghe pe un cal alb iar Sf. Dumitru pe cal roșu, ambii pe fundalul unor pisuri muntoase,fond roșu la sf. Gheorghe, verde la Sf. Dumitru, culori legate de credințele populare că cei doi deschid calea primăverii, respectiv a anotimpului rece. Sfântul Gheorghe, veșmânt ostășesc(cămașă de zale, mantie, cizme înalte),cu o suliță având la unul din capete o cruce, omoară balaurul, redat ca un șarpe încolăcit, înaripat Sfântul Dumitru, în același fel de veșminte, este redat înfingând sulița în inima unui personaj negativ, căzut, cu trăsături schimonosite, simbolizând "omul vechi", plin de păcate pe care creștinul trebuie să-l înfrângă, iar istoric fiind vorba de Lie, ucigașul folosit de împăratul Maximian, pe care l-a înfrânt, cu ajutorul sfântului Dumitru, Nestor.Nimburile sunt aurite. În colțul din stânga sus din nori incandescenți(culoare roșie) înconjurați de raze redate prin linii subțiri, albe, iese mâna lui Dumnezeu-Tatăl, binecuvântînd. Fondul icoanei este albastru spre bleu, rama este pictată în roșu alternînd cu auriu. Peisajul muntos, pietros, (simbolizând asperitatea vieții creștine), este însoțit de o vegetație săracă, ierboasă. Liniile sunt fine, scena este dinamică, chipurile expresive, ceea ce indică un zugrav cu experiență. Cromatica este echilibrată, culorile calde alternează cu cele reci. Pe spate icoana are bătute două pene în relief.