Icoau, a

lădoi

Unealtă rudimentară de bucătărie, formată dintr-un băț ramificat la unul din capete în cinci "furci", cu ajutorul căreia se băteau urzicile, care în prealabil erau fierte. Are culoarea naturală a lemnului patinat.

CompГавр

Icoana este pictată în oglindă pe dosul unei bucăți de sticlă industrială de formă dreptunghiulară în ax vertical. Reprezentarea Sfintei Treimi prin imaginea lui Isus alături de Dumnezeu Tatăl, având Duhul Sfânt deasupra este concepută de latini pentru a propaga și inocula doctrina "Filioque", una din cauzele majore ale Schismei(1054). După căderea Constantinopolelui asemenea reprezentări au devenit din ce în ce mai numeroase și preponderente începînd cu sec XVI. Isus Hristos și Dumnezeu Tatăl ocupă aproape întreg spațiul icoanei, sunt așezați pe nori albi, redați schematic. Isus Hristos ține în dreapta o cruce mare, fiind reprezentat cu nimbul cruciger. Dumnezeu Tatăl, aflat în partea dreaptă a icoanei binecuvintează cu dreapta iar în stânga ține globul pământesc însemnat de cruce. Totuși El apare cupărul și barba negre, foarte asemănător cu Isus Pantocrator. Este posibil ca zugravul să nu-și fi permis arătarea chipului cel nevăzut, sau pur și simplu să ignore amănuntul. Nimbul este de formă triunghiulară,aurit, cu acealeași însemne, prescurtarea de la ebraicul Yahve. Amândouă persoanele sunt în picioarele goale, înveșmântate cu mantii roșii și tunici albastre. Deasupra, într-o mandorlă încandescentă, Duhul Sfânt în formă de porumbel alb cu aripile verzi. Câmpul: alb(influența austriacă), cu o draperie roșie sus, jumătatea inferioară -nori, central o floare roșie pe fond ocru. Desen stângaci, simplu.Compoziția este echilibrată, cromatica variată: alb, galben, auriu, roșu, verde, albastru, brun, negru. Pictura exfoliată.