Iisus Hristos Pantocrator

Unknown artist

Imaginea lui Hristos reproduce tipul iconografic cel mai răspândit în cazul icoanelor împărătești din Țara Românească în secolul XVI și anume "Iisus Hristos Atotcuprinzătorul". Compoziția respectă formula clasică bizantină: Iisus Hristos reprezentat până la mijloc ține la piept evanghelia închisă iar cu mâna dreaptă binecuvântează. El poartă chiton roșu-violaceu și himation albastru-verzui drapat, potrivit tradiției în cute unghiulare redate în tonalități diferite, pentru sugerarea volumului corpului. Figura sa monumentală, redată frontal, degajă forță și o expresie concentrată. Chipul, tratat după tipic, are modelul feței realizat cu mare virtuozitate într-o nuanțată gamă de ocruri, de la brun-verzui pentru umbre până la ocru deschis pentru părțile luminate, accentele de lumină fiind puse cu blicuri, albe, paralele. Părul și barba, castanii, sunt modelate în șuvițe subțiri. În partea superioară apar figurile de mici dimensiuni ale intercesorilor - Maica Domnului și Sf. Ioan Botezatorul. Deși pictura este distrusă în mare măsura, ceea ce s-a păstrat dovedește valoarea sa cu totul excepțională, stilistic ea încadrându-se perioada de sfârșit de secol XV și început de sec. XVI. Se presupune că icoana - împreună cu perechea sa "Maica Domnului cu Pruncul" de la Schitul Păpușa (Județul Vâlcea) - au făcut parte din iconostasul bisericii mari a mănăstirii Bistrița, ctitoria fraților Craiovești, la 1496.