Icoana este pictată pe sticlă. Imaginea o înfatișează pe Maica Domnului cu Iisus în brațe, cu doi îngeri de o parte și alta printre flori, cu excepția părții de jos. Pe părțile laterale se află un chenar de flori și frunze. Cromatica: fond: albastru deschis; alb; maro; negru; verde; galben.

Icoana este rară ca și tematică iconografică abordată, este Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul. Este înfățișată Irodiada care primește pe tipsie de la oșteanul călău Capul Sfântului Ioan Botezătorul tăiat, din porunca nemilosului Irod. Capul Sfântului a sărit de trei ori după ce a fost tăiat, înspre înfricoșarea mulțimii martore la petrecerea împăratului Irod. Scena este încadrată de un chenar, ce figurează o arcadă de palat, astfel spațializându-se momentul redat. În registrul inferior este Trupul Sfântului decapitat, amintindu-ne de locul temniței în care a fost închis. Inscripția din româno-chirilică face referire la cuvintele aspre ale Sfântului Pocăinței care spune: Pocăiți-vă, că s-a apropiat Împărăția Cerurilor! Inscripția se traduce Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul. Icoana are un chenar decorativ fitomorf, cu vrejuri cu flori de lalele roșii. Întreaga icoană, după chenarul fitomorf are un ancadrament auriu dantelat. Icoana este din Cârțișoara, Țara Făgărașului. Icoana este deteriorată. Cromatica este armonioasă: roșu vermillon, sângeriu, roz, verde, albastru ceruleum, brun, gri, alb, negru, auriu.

Icoana îl reprezintă pe Sfântul Mare Prooroc Ilie Tesviteanul, traversând Cerurile, în carul de foc, tras de doi cai roșii. Sfântul este îmbrăcat în straie brun-kaki și mantie roșie și mână caii cu aripile aurii. Chipul Sfântului Ilie este unul ascetic, asemenea Sfântului Ioan Botezătorul. În registrul inferior sunt Sfântul Prooroc Elisei, ucenicul Sfântului Ilie, care prinde cojocul aruncat și un țăran plugar, care se ține de carul de foc al sfântului prooroc. Cele două registre paralele, cerul și pământul, sunt despărțite de un lanț din nouri albi, o mandorlă, care lasă Cerurile să se deschidă. Asemenea țăranului plugar, care ară pământul, așa și Sfântul Ilie Tesviteanul ară Cerurile cu carul de foc și biciul în mână. În registrul superior, fiind trei registre paralele, este Dumnezeu-Tatăl, care binecuvintează și un înger. Între cele trei registre există comunicare și interferență, atât semantică, cât și cromatică. Cerurile roșiatice, de apus de soare, au firicele albastre, iar câmpurile albastre au denivelări și movile roșiatice, astfel în registrul inferior, pământul este reprezentat pe straturi și benzi cromatice alternative de roșu, albastru și alb. Întreaga narațiune este segmentată de lanțuri de nouri, mandorle mari sau mici, albe sau aurii. Densitatea și alternanța cromatică foarte vie și armonioasă este specifică Țării Făgărașului. Inscripția în chirilică se traduce Sf Prooroc Ilie. Compoziția este amplă, dezvoltată pe registre și relații între personaje. Cromatica este armonioasă: roșu, alb, albastru, auriu-bronziu, negru.

Vas ceramic nesmălțuit de formă sferoidală, cu gâtul înalt, ușor evazat și buza răsfrântă. Prevăzut cu o toartă lată care pleacăde la baza gâtului și se termină în zona inferioară. Toarta prezintă o curbură frântă din zona de la gatul vasului. Decorat în partea mediană cu motive zoomorfe (dintele de lup), dispuse în două rânduri, separate de o linie circulară. Decorul este pictat cu degetul, cu humă neagră. Pe toată suprafața, recipientul este ușor șlefuit cu piatra. Cromatică: fundal: cărămiziu; motive: negru.

căuc