Icoana îl reprezintă pe Sfântul Mare Prooroc Ilie Tesviteanul, traversând Cerurile, în carul de foc, tras de doi cai roșii. Sfântul este îmbrăcat în straie brun-kaki și mantie roșie și mână caii cu aripile verzi-galbene-aurii. Chipul Sfântului Ilie este unul ascetic, asemenea Sfântului Ioan Botezătorul. În registrul inferior sunt Sfântul Prooroc Elisei, ucenicul Sfântului Ilie, care așteaptă cojocul aruncat și un car cu doi boi albi, care ară pământul în aceeași direcție, în care zboară caii roșii. Cele două registre paralele, cerul și pământul, sunt despărțite de un lanț din nouri albi, o mandorlă, care lasă Cerurile să se deschidă. Între registre paralele există comunicare și interferență, atât semantică, cât și cromatică. Cerurile albastre, ușor-înnourate, de apus de soare, au firicele de lumini și umbre și ațele albe și roșii. Întreaga narațiune este segmentată de lanțuri de nouri, mandorle mari sau mici, albe sau gri-brune. Compoziția este amplă, dezvoltată pe registre și relații între personaje. Cromatica este armonioasă: roșu vermillon, alb, albastru ceruleum și regal, verde mușchi-de-pădure, galben-chihlimbar, ocru, auriu-bronziu, negru. Inscripția din româno-chirilică se traduce Sf Ilie. Icoana este de Țara Oltului. Ceea ce este deosebit în această icoană este peștera din registrul inferior, unde trăiește ascetul Sfânt Ilie. Peștera este galbenă solară, lumina este a sfântului. Peștera luminată este cheia întregii icoane.
Unknown artist
Icoana îl reprezintă pe Sfântul Mare Prooroc Ilie Tesviteanul, traversând Cerurile, în carul de foc, tras de doi cai roșii. Sfântul este îmbrăcat în straie brun-kaki și mantie roșie și mână caii cu aripile verzi-galbene-aurii. Chipul Sfântului Ilie este unul ascetic, asemenea Sfântului Ioan Botezătorul. În registrul inferior sunt Sfântul Prooroc Elisei, ucenicul Sfântului Ilie, care așteaptă cojocul aruncat și un car cu doi boi albi, care ară pământul în aceeași direcție, în care zboară caii roșii. Cele două registre paralele, cerul și pământul, sunt despărțite de un lanț din nouri albi, o mandorlă, care lasă Cerurile să se deschidă. Între registre paralele există comunicare și interferență, atât semantică, cât și cromatică. Cerurile albastre, ușor-înnourate, de apus de soare, au firicele de lumini și umbre și ațele albe și roșii. Întreaga narațiune este segmentată de lanțuri de nouri, mandorle mari sau mici, albe sau gri-brune. Compoziția este amplă, dezvoltată pe registre și relații între personaje. Cromatica este armonioasă: roșu vermillon, alb, albastru ceruleum și regal, verde mușchi-de-pădure, galben-chihlimbar, ocru, auriu-bronziu, negru. Inscripția din româno-chirilică se traduce Sf Ilie. Icoana este de Țara Oltului. Ceea ce este deosebit în această icoană este peștera din registrul inferior, unde trăiește ascetul Sfânt Ilie. Peștera este galbenă solară, lumina este a sfântului. Peștera luminată este cheia întregii icoane.
Sign in to order prints, canvas, and more of this work. Browsing and full-resolution downloads stay free.
