Bistrița

Tereza Pupeza (photographer)

Palatul Administrativ din Bistrița este una din cele mai masive clădiri din oraș. A fost construit între anii 1970 și 1972. În prezent, aici funcționează instituția Prefectului și Consiliului Județean Bistrița – Năsăud. Din anul 2023 va intrat într-un proces de reabilitare. Turnul Dogarilor este singurul din cele 18 turnuri care făceau parte din așezarea medievală urbană fortificată de la Bistrița care s-a mai păstrat. Restul au fost demolate de autoritățile habsburgice, în urma dispozițiilor date de Curtea Imperială de la Viena, în anul 1863. Turnul se află în zona centrală a orașului Bistrița, mai precis în zona centrului istoric. Are o înălțime de 25 de metri și este împărțit pe trei nivele, , cele superioare fiind împărțite în două încăperi printr-un perete despărțitor și prevăzute cu ferestre. Nivelul inferior este necompartimentat, fiind folosit pe post de magazie, accesul fiind permis printr-un portal masiv. Turnul era legat de Abația Benedictinilor printr-un tunel subteran, care se continua spre Catedrala Evanghelică, ca apoi să ajungă pe dealul fostei cetăți de pe Burich, un deal situat în apropierea orașului. Este o construcție rectangulară cu o lungime de 9,9 m și o lățime de 6,3 m. Față de zidul de incintă are o retragere de 2 metri spre interior. Este realizat din piatră, zidurile având o grosime de 1,1 metri. Clădirea în care funcționează în prezent Spitalul de Urgență Bistrița de pe Strada Grigore Bălan nr 43 funcționează din anul 1973. Bustul lui Liviu Rebreanu este una din numeroasele reprezentări sculpturale ale romancierului român din județul Bistrița – Năsăud, locul de baștină al scriitorului. Bustul din curtea Colegiului Național Liviu Rebreanu a fost realizat de sculptorul Romulus Ladea în anul 1960 și a fost turnat în bronz, având următoarele dimensiuni: 170 x 110 x 90 cm. Bustul stă pe un soclu de beton, placat cu marmură. A fost dezvelit la 1 noiembrie 1970. Bistrița este o veche așezare omenească situată într-o depresiune străbătută de râul Bistrița. Este fondată de coloniști flamanzi, valoni, saxoni și bavarezi la finele secolului al XII-lea. Prima atestare documentară datează din 12 iulie 1264, o scutire de taxe acordată locuitorilor Bistriței, afectată de prăpădul cauzat de năvălirile mongole. Devine un important centru urban, în secolul al XIV-lea având dreptul de a ține „târgul cel mare” de Sfântul Bartolomeu. Așezarea medievală fortificată ocupa zona centrului istoric de astăzi din Bistrița. Fortificația avea 18 turnuri, 17 dintre ele fiind distruse încă din secolul al XVIII-lea. Fiecare breaslă avea în grijă un turn de apărare. Singurul turn care se mai păstrează în prezent este cel care era administrat de breasla dogarilor, de aceea i se spune și Turnul Dogarilor. Cetatea Bistriței a fost una din cele mai puternice fortificații din Transilvania și a fost pe tot parcursul istoriei unul din cele 7 burguri în jurul cărora s-a organizat și existența celorlalte comunități săsești din Transilvania, Siebenburgen. În interiorul dar și exteriorul cetății au existat numeroase clădiri monumentale construite după influențele curentelor artistice occidentale, stilul gotic, renascentist, baroc etc. În prezent se mai păstrează monumente precum complexul Sugălete, format din mai multe clădiri etajate legate între ele printr-o galerie cu 20 de bolți sprijinite pe 21 de pilaștri, unde funcționa și piața de cereale. Alte monumente mai sunt Casa Argintarului, Casa lui Ion Zidarul, Biserica Evanghelică, fosta biserică a mănăstirii minorite, mănăstirea călugărilor piariști sau mănăstirea dominicană. Ca toate marile orașe, a fost afectat de dezvoltarea urbană modificându-și înfățișarea odată cu trecerea timpului. Statuia lui George Coșbuc a fost realizată de sculptorul Gavril Covalschi. Se află pe o alee la intrarea în Parcul Municipal Regele Mihai. A fost realizată prin turnare în bronz având dimensiunile de 300 x 100 x 80 cm. Este așezată pe un soclu de marmură. Ceremonia dezvelirii a avut loc la data de 7 mai 1978. Sugălete reprezintă una din cele mai impresionante construcții renascentiste din Transilvania. Este formată din 13 clădiri legate una din cealaltă printr-o galerie cu 20 de bolți sprijinite pe 21 de pilaștri.