colțar

Obiectul reprezintă trei găinușe pe o scândură, având capetele și gâturile mobile, astfel încât s-a creat iluzia ciugulirii de pe scândură, prin acționarea sforii cu bulb din lemn natur la capătul ei. Jocul vizual este însoțit de unul auditiv, care imită bine realitatea. Corpurile găinușelor sunt vopsite în portocaliu, albastru și galben, crestele și ciocurile în roșu, iar ochii sunt pictați sub forma punctelor negre. Toarta poliței este vopsită în roșu, iar pe scândură sunt puncte pictate, care imită grăunțele.

Formă tronconică; fond alb; în centru este amplasată o spirală de culoare maro încadrată de o bandă circulară de culoare verde. Peretele farfuriei este decorat cu o serie de cercuri concentrice subțiri de culoare maro și o altă bandă circulară verde. Buza decorată cu un val circular de culoare maro închis. Folosită la decorarea interiorului țărănesc în așa numita - cameră bună.

Parte componentă a unor podoabe mai complexe - „lanțuri cu inele”, purtate pentru protecție și prestanță, pentru a arăta comunității cinstea femeii, dar și la podoaba specifică costumului pădurencelor, numită „chei pe chici”, în fapt o bucată de piele peste care sunt montate mici plăcuțe din aramă, turnate în tipare, împodobite cu nasturi colorați și de care se atârnă atât inele, cât și chei, legată sub centură, pe șold. Inelele erau primite de viitoarea nevastă de la mamă, soacră sau și le procura singură de la târg. Podoabele se purtau doar la tinerețe, până pe la 30 de ani, când femeia schimba cămașa roșie (însemn al tinereții) cu cămașa neagră (însemn al maturității și al bătrâneții). Erau purtate zi de zi, pentru protecție, atunci când nevasta mergea la pădure cu mâncare pentru bărbatului său. Zgomotul produs în mișcare de cheile și inelele de pe lanțuri speriau jivinele pădurii. De asemenea, se purtau la sărbători pentru a acompania muzica și dansul de la horă, ca niște zurgălăi. Decorul inelului se desfășoară pe banda inelului, mai bogat în partea frontală și mai simplu în rest. Ornamentele gravate sunt dispuse în 3 chenare cu laturile zimțate. În chenarul central se distinge o rozetă cu 6 laturi, gravată, alternantă cu puncte încrustate, 4 roșii și una albastră. În fiecare chenar lateral se disting linii în zig- zag și o cruce în x, gravate și câte 3 puncte încrustate, două în ciclamen și unul albastru. Restul benzii inelului este decorat cu o linie în zig - zag, gravată. Cromatică: culoarea naturală a metalului, ciclamen, albastru, roșu.

Purtată la gât de tinerele neveste, ca podoabă a costumului de sărbătoare piesa reprezintă atributul statusului marital al purtătoarei și al statutului său material. Piesa este compusă dintr-un singur șir de mărgele de sticlă, ce imită sticla de Murano, executate în „hutele” bihorene (manufacturi de sticlă). Mărgele sferice mai mici, în diverse nuanțe de roșu și verde, pictate cu motive geometrice în alb sunt înșirate pe ață de cânepă, pe 6 șiruri. La distanțe egale sunt intercalalte mărgele mai mari decorate la fel ca și cele mai sus menționate..Acestea crează un efect cu totul aparte completând într-un mod deosebit întreg ansamblu al costumului. Piesa se închide la spate cu capetele sforii. Cromatică: grena, verde, roșu, albastru și alb.