Gallery›Romanian Peasant Museum›Plângerea lui Iisus Hristos (Prohodul)
Plângerea lui Iisus Hristos (Prohodul)
Romanian Peasant Museum

Plângerea lui Iisus Hristos (Prohodul)

Unknown artist

CC0 — Public Domain
Romanian Peasant Museum

Piesă alcătuită din icoana propriu-zisă, ramă și dos la ramă. În versiune niculeană, această scenă se mărginește numai la patru apostoli ce asistă la jalea Mariei care deschide, în gest de neputință, mâinile în lături. Iisus este culcat pe lințoliu, cu ochii închiși. Scena este străjuită de Crucea răstignirii. Marginile sunt decorate cu falduri de draperii. Cromatica: bleu – fondul

🔒
Order museum-quality prints

Sign in to order prints, canvas, and more of this work. Browsing and full-resolution downloads stay free.

More from Romanian Peasant Museum

În antichitate oul roșu era considerat simbol al creării Cosmosului. Preluat de creștini, obiceiul decorării ouălor de Paști are strânsă legătură cu sângele - moartea și învierea lui Iisus Hristos, creatorul lumii creștine. În lumea satului tehnica decorării ouălor cunoaște o explozie de motive decorative, de la cele mai simple (monocrome), până la cele mai complexe, denumite „ouă muncite”, decorate pe toată suprafața cu o mare diversitate de ornamente, inspirate din mediul înconjurător. Pe fondul în tonuri de roșu și negru, decorul se desfășoară în registre distincte, dispuse transversal, sub forma unui brâu încadrat la extremități de 2 medalioane. Brâul este decorat cu un șir de romburi duble, cu câte o stea în centru, alternant cu motivul bradului; la extremități oul este nedecorat, fiind lăsat doar fondul roșu. Registrul central este încadrat de 2 meandre de culoare albă, alternante cu puncte roșii și 2 șiruri de triunghiuri cu fond portocaliu și puncte roșii pe toată suprafața, cu marginea superioară realizată cu vopsea neagră. Cromatică: maro-brun, roșu, portocaliu, alb.
Romanian Peasant Museum
În antichitate oul roșu era considerat simbol al creării Cosmosului. Preluat de creștini, obiceiul decorării ouălor de Paști are strânsă legătură cu sângele - moartea și învierea lui Iisus Hristos, creatorul lumii creștine. În lumea satului tehnica decorării ouălor cunoaște o explozie de motive decorative, de la cele mai simple (monocrome), până la cele mai complexe, denumite „ouă muncite”, decorate pe toată suprafața cu o mare diversitate de ornamente, inspirate din mediul înconjurător. Pe fondul în tonuri de roșu și negru, decorul se desfășoară în registre distincte, dispuse transversal, sub forma unui brâu încadrat la extremități de 2 medalioane. Brâul este decorat cu un șir de romburi duble, cu câte o stea în centru, alternant cu motivul bradului; la extremități oul este nedecorat, fiind lăsat doar fondul roșu. Registrul central este încadrat de 2 meandre de culoare albă, alternante cu puncte roșii și 2 șiruri de triunghiuri cu fond portocaliu și puncte roșii pe toată suprafața, cu marginea superioară realizată cu vopsea neagră. Cromatică: maro-brun, roșu, portocaliu, alb.
Luța Florina
În antichitate oul roșu era considerat simbol al creării Cosmosului. Preluat de creștini, obiceiul decorării ouălor de Paști are strânsă legătură cu sângele - moartea și învierea lui Iisus Hristos, creatorul lumii creștine. În lumea satului tehnica decorării ouălor cunoaște o explozie de motive decorative, de la cele mai simple (monocrome), până la cele mai complexe, denumite „ouă muncite”, decorate pe toată suprafața cu o mare diversitate de ornamente, inspirate din mediul înconjurător. Pe fondul galben, decorul se desfășoară sub forma unui registru transversal, compartimentat în romburi cu fondul simplu sau hașurat alternante cu motivul inimii stilizate, realizat în tonuri de maro. Decorul sugerează o morișcă cu brațele fie triunghiulare și hașurate, fie încovoiate, alternante cromatic - roșu și albastru sau roșu și verde. La extremități se disting 2 medalioane cu fond galben, ce înscriu câte o floare cu petale ascuțite sau încovoiate, alternante atât ca formă, cât și cromatic. Cromatică: galben, maro, verde, roz, negru.
Romanian Peasant Museum
În antichitate oul roșu era considerat simbol al creării Cosmosului. Preluat de creștini, obiceiul decorării ouălor de Paști are strânsă legătură cu sângele - moartea și învierea lui Iisus Hristos, creatorul lumii creștine. În lumea satului tehnica decorării ouălor cunoaște o explozie de motive decorative, de la cele mai simple (monocrome), până la cele mai complexe, denumite „ouă muncite”, decorate pe toată suprafața cu o mare diversitate de ornamente, inspirate din mediul înconjurător. Pe fondul galben, decorul se desfășoară sub forma unui registru transversal, compartimentat în romburi cu fondul simplu sau hașurat alternante cu motivul inimii stilizate, realizat în tonuri de maro. Decorul sugerează o morișcă cu brațele fie triunghiulare și hașurate, fie încovoiate, alternante cromatic - roșu și albastru sau roșu și verde. La extremități se disting 2 medalioane cu fond galben, ce înscriu câte o floare cu petale ascuțite sau încovoiate, alternante atât ca formă, cât și cromatic. Cromatică: galben, maro, verde, roz, negru.
Unknown artist
Găvanul este elipsoidal, iar coada este lungă și subțire, terminată cu un cârlig. Fără decor.
Romanian Peasant Museum
Găvanul este elipsoidal, iar coada este lungă și subțire, terminată cu un cârlig. Fără decor.
Unknown artist
Furcă „cu coarne” sau „încristită”
Romanian Peasant Museum
Furcă „cu coarne” sau „încristită”
Unknown artist