Gallery›Romanian Peasant Museum›Sfinții Apostoli Petru și Pavel
Sfinții Apostoli Petru și Pavel
Romanian Peasant Museum

Sfinții Apostoli Petru și Pavel

Unknown artist

CC0 — Public Domain
Romanian Peasant Museum

Scenă inspirată din Biblie, îi prezintă pe Sfinții Apostoli Patru și Pavel ținând în mâini o biserică în miniatură. În registrul superior, Iisus Hristos este reprezentat binecuvântându-i pe cei nouă discipoli. Petru ține cheile Raiului, iar Pavel Evanghelia, semn că el este Apostolul neamurilor. Spațiul dintre cei doi sfinți sugerează un paviment împărțit în pătrate. Robele grele și pliurile lor ample sunt redate prin linii verticale și curbe, astfel pictura iconarului impunându-se prin vibrația grafică.

🔒
Order museum-quality prints

Sign in to order prints, canvas, and more of this work. Browsing and full-resolution downloads stay free.

More from Romanian Peasant Museum

pistornic
Romanian Peasant Museum
pistornic
Unknown artist
canceu
Romanian Peasant Museum
canceu
Unknown artist
Formă tronconică; fond alb; în centru este amplasată o spirală de culoare maro încadrată de o bandă circulară de culoare verde. Peretele farfuriei este decorat cu o serie de cercuri concentrice subțiri de culoare maro și o altă bandă circulară verde. Buza decorată cu un val circular de culoare maro închis. Folosită la decorarea interiorului țărănesc în așa numita - cameră bună.
Romanian Peasant Museum
Formă tronconică; fond alb; în centru este amplasată o spirală de culoare maro încadrată de o bandă circulară de culoare verde. Peretele farfuriei este decorat cu o serie de cercuri concentrice subțiri de culoare maro și o altă bandă circulară verde. Buza decorată cu un val circular de culoare maro închis. Folosită la decorarea interiorului țărănesc în așa numita - cameră bună.
Unknown artist
Parte componentă a unor podoabe mai complexe - „lanțuri cu inele”, purtate pentru protecție și prestanță, pentru a arăta comunității cinstea femeii, dar și la podoaba specifică costumului pădurencelor, numită „chei pe chici”, în fapt o bucată de piele peste care sunt montate mici plăcuțe din aramă, turnate în tipare, împodobite cu nasturi colorați și de care se atârnă atât inele, cât și chei, legată sub centură, pe șold. Inelele erau primite de viitoarea nevastă de la mamă, soacră sau și le procura singură de la târg. Podoabele se purtau doar la tinerețe, până pe la 30 de ani, când femeia schimba cămașa roșie (însemn al tinereții) cu cămașa neagră (însemn al maturității și al bătrâneții). Erau purtate zi de zi, pentru protecție, atunci când nevasta mergea la pădure cu mâncare pentru bărbatului său. Zgomotul produs în mișcare de cheile și inelele de pe lanțuri speriau jivinele pădurii. De asemenea, se purtau la sărbători pentru a acompania muzica și dansul de la horă, ca niște zurgălăi. Decorul inelului se desfășoară pe banda inelului, mai bogat în partea frontală și mai simplu în rest. Ornamentele gravate sunt dispuse în 3 chenare cu laturile zimțate. În chenarul central se distinge o cruce în X gravată și o reprezentare antroporfă stilizată, încrustată în ciclamen. În chenarele laterale sunt gravate linii și reprezentări avimorfe stilizate cu corpul ciclamen și aripile, în V, încrustate în verde. Restul benzii inelului este decorat cu un meandru, gravat. Cromatică: culoarea naturală a metalului, ciclamen, verde.
Romanian Peasant Museum
Parte componentă a unor podoabe mai complexe - „lanțuri cu inele”, purtate pentru protecție și prestanță, pentru a arăta comunității cinstea femeii, dar și la podoaba specifică costumului pădurencelor, numită „chei pe chici”, în fapt o bucată de piele peste care sunt montate mici plăcuțe din aramă, turnate în tipare, împodobite cu nasturi colorați și de care se atârnă atât inele, cât și chei, legată sub centură, pe șold. Inelele erau primite de viitoarea nevastă de la mamă, soacră sau și le procura singură de la târg. Podoabele se purtau doar la tinerețe, până pe la 30 de ani, când femeia schimba cămașa roșie (însemn al tinereții) cu cămașa neagră (însemn al maturității și al bătrâneții). Erau purtate zi de zi, pentru protecție, atunci când nevasta mergea la pădure cu mâncare pentru bărbatului său. Zgomotul produs în mișcare de cheile și inelele de pe lanțuri speriau jivinele pădurii. De asemenea, se purtau la sărbători pentru a acompania muzica și dansul de la horă, ca niște zurgălăi. Decorul inelului se desfășoară pe banda inelului, mai bogat în partea frontală și mai simplu în rest. Ornamentele gravate sunt dispuse în 3 chenare cu laturile zimțate. În chenarul central se distinge o cruce în X gravată și o reprezentare antroporfă stilizată, încrustată în ciclamen. În chenarele laterale sunt gravate linii și reprezentări avimorfe stilizate cu corpul ciclamen și aripile, în V, încrustate în verde. Restul benzii inelului este decorat cu un meandru, gravat. Cromatică: culoarea naturală a metalului, ciclamen, verde.
Aurel Costa