Natură moartă cu homar

http://data.europeana.eu/agent/148318

Hella Robels (1989), cel mai reputat exeget al operei lui Snyders, înscrie lucrarea de la Sibiu într-o notabilă serie tematică, circumscrisă decadei 1620-1630, și din care pot fi mai ales citate tablourile Blumen, Gefässe und Früchtekorb, mit Eichhorn, Papagei und Affe de la National Gallery of Ireland, Dublin, sau Wild, Früchte, Hummer und Gemüse, aflată odinioară (1930) în Galeria Heinemann din München. Tabloul aparținând Pinacotecii Brukenthal - în opinia noastră unul dintre cele mai ilustrative tipuri iconografice ale blazonului tafel feest, ale unei "mese sărbătorești", formulare sub care erau înregistrate în registrele-inventar ale colecțiilor din Anvers-ul secolului XVII atari naturi moarte pictate de Snyders. Merindele-armoarii alese de Snyders fac trimitere la o particulară vita activa, secondată aceasta - prin prezența discretă a unei maimuțe - și de aluzia la vita voluptuaria. Nucleul semantic îl constituie triada iepure-homar-fazan și potârnichi (piramida cinegetică), flancată de repere fructifere și legumicole nobile: struguri, piersici, prune, sparanghel și, mai ales, anghinari (legumă aristocratică, introdusă în gastronomia nordică prin intermediul bucătăriei regale franceze în secolul al XVI-lea, fiind leguma preferată a Catherinei de Medici). Platoul de Deft pe care odihnește homarul întărește atari semnificații. Această gastronomica glorificata nu e sancționată de nici un semn al timpului pedepsitor. Exultarea epicureică a clipei e subliniată și prin artificiul vizual barochist al mișcării obiectualului (vrejurile cu frunze ale ciorchinilor de struguri). Din unghiul sintagmei de re culinaria, legumele și fructele configurate pot induce subtextual aluzia și la luxurie, la tipul de gastronomie care, prin dimensiunile hiperbolice ale naturii statice exhibate, stimula și amorul trupesc. T. lonescu (1960), în urma corespondenței purtate cu E. Greindl (Belgia), înscrie tabloul de la Sibiu cu actuala paternitate.