Gallery›Romanian Peasant Museum›Maica Domnului cu Pruncul
Maica Domnului cu Pruncul
Romanian Peasant Museum

Maica Domnului cu Pruncul

Unknown artist

CC0 — Public Domain
Romanian Peasant Museum

Piesă alcătuită din icoana propriu-zisă, ramă și dos la ramă. Icoana o prezintă pe Maica Domnului, de tip Hodigridia (Călăuzitoarea), așezată pe tron, cu Pruncul Iisus în brațe arătând spre el. Scena este încadrată de un chenar, policrom, pe trei laturi decorat cu linii subțiri alternate și cromatic, pe segmente. Aceleași linii alternate, sunt în partea inferioară a icoanei asemănătoare unor valuri de pământ. La colțurile superioare ale chenarului a fost plasată câte o floare. Desenul din linii subțiri, de grosime egală, cromatica simplă, pe fond s-au plasat o multitudine de stele, decorul din hașuri oferă o soluție decorativă interesantă. Cromatica: bleu – fondul

🔒
Order museum-quality prints

Sign in to order prints, canvas, and more of this work. Browsing and full-resolution downloads stay free.

More from Romanian Peasant Museum

Furcă „cu coarne”
Romanian Peasant Museum
Furcă „cu coarne”
Unknown artist
În cadrul riturilor funerare, în lumea satului se desfășoară, în timpul priveghiului un adevărat ceremonial menit să alunge duhurile rele. Pe de-o parte, sunt întâlnite măștile funerare puse pe fața defunctului care au un dublu rol: pentru a-l proteja după moarte de acțiunea demonilor sau a divinităților funebre, dar mai ales pentru a-i proteja pe participanții la procesiune de acțiunile nefaste. Pe de altă parte, sunt întâlnite măștile antropomorfe sau zoomorfe de tip funerar purtate doar de participanții la priveghi, ca piese de protecție rituală în cadrul „jocului mortului”. Cele mai des întâlnite sunt măștile de moși, cunoscute sub denumirea de Uncheși. Organizați în ceată, unchieșii se prindeau într-un dans ritualic menit să ajute sufletul răposatului să fie primit între umbrele strămoșilor satului. Realizată conform cutumei locale și doar din anumite materiale (piele argăsită, esențe de lemn considerate sfinte, precum stejar, fag, brad), masca era încredințată purtătorului cu mențiunea să o poarte cu cinste. Piesa are obrăzarul confecționat din lemn, nasul din piele de porc, fixat prin lipire; ochii, două orificii conturate cu vopsea roșie și prin pirogravare; gura are buzele subliniate cu vopsea galbenă și dinți decupați în piele. Pletele și ciocul bărbii sunt sugerate din păr de capră, de culoare brumărie. Barba, sprâncenele și mustața sunt sugerate prin pirogravare. Pe cap are o căciulă din blană de miel, de culoarea albă. Cromatica: culoarea naturală a lemnului, alb, maro, roșu, gri.
Romanian Peasant Museum
În cadrul riturilor funerare, în lumea satului se desfășoară, în timpul priveghiului un adevărat ceremonial menit să alunge duhurile rele. Pe de-o parte, sunt întâlnite măștile funerare puse pe fața defunctului care au un dublu rol: pentru a-l proteja după moarte de acțiunea demonilor sau a divinităților funebre, dar mai ales pentru a-i proteja pe participanții la procesiune de acțiunile nefaste. Pe de altă parte, sunt întâlnite măștile antropomorfe sau zoomorfe de tip funerar purtate doar de participanții la priveghi, ca piese de protecție rituală în cadrul „jocului mortului”. Cele mai des întâlnite sunt măștile de moși, cunoscute sub denumirea de Uncheși. Organizați în ceată, unchieșii se prindeau într-un dans ritualic menit să ajute sufletul răposatului să fie primit între umbrele strămoșilor satului. Realizată conform cutumei locale și doar din anumite materiale (piele argăsită, esențe de lemn considerate sfinte, precum stejar, fag, brad), masca era încredințată purtătorului cu mențiunea să o poarte cu cinste. Piesa are obrăzarul confecționat din lemn, nasul din piele de porc, fixat prin lipire; ochii, două orificii conturate cu vopsea roșie și prin pirogravare; gura are buzele subliniate cu vopsea galbenă și dinți decupați în piele. Pletele și ciocul bărbii sunt sugerate din păr de capră, de culoare brumărie. Barba, sprâncenele și mustața sunt sugerate prin pirogravare. Pe cap are o căciulă din blană de miel, de culoarea albă. Cromatica: culoarea naturală a lemnului, alb, maro, roșu, gri.
Pavel Terțiu
Formă tronconică; fond alb fildeșiu; pe fundul vasului dispusă central o floare cu petale de culoare verde înscrisă într-o bandă circulară formată din mai multe cercuri de culoare maro. Pereții vasului sînt decorați cu cinci grupe de semicercuri; fiecare grup format din trei semicercuri colorate în verde, maro și portocaliu neglijent realizate (în cazul unuia culoarea s-a scurs). Buza este decorată cu un val circular de culoare maro închis. Piesa reprezintă una dintre primele achiziții ale lui Alexandru Tzigara Samurcaș. Folosită la decorarea interiorului țărănesc în așa numita - cameră bună.
Romanian Peasant Museum
Formă tronconică; fond alb fildeșiu; pe fundul vasului dispusă central o floare cu petale de culoare verde înscrisă într-o bandă circulară formată din mai multe cercuri de culoare maro. Pereții vasului sînt decorați cu cinci grupe de semicercuri; fiecare grup format din trei semicercuri colorate în verde, maro și portocaliu neglijent realizate (în cazul unuia culoarea s-a scurs). Buza este decorată cu un val circular de culoare maro închis. Piesa reprezintă una dintre primele achiziții ale lui Alexandru Tzigara Samurcaș. Folosită la decorarea interiorului țărănesc în așa numita - cameră bună.
Unknown artist
ladă de zestre
Romanian Peasant Museum
ladă de zestre
Unknown artist