Plângerea Domnului

Unknown artist

Compoziția se desfășoară într-un singur plan, cu personajele înscrise pe axe ortogonale: corpul rigid al lui Iisus Cristos, cu peplum, având urme de răni discrete la mâini și picioare, este întins pe piatra din Efes (redată ca o ladă de zestre decorată cu o friză orizontală, baluștri laterali și un caroiaj). Doi îngeri îngenuncheați, subdimensionați, întind mâinile spre giulgiul amplu, care este ținut la capete de doi apostoli cu bărbi, vestimentați cu hlamide peste lorosuri. Maica Domnului, amplasată central, cu maforionul cu flori, dublură și o tunică amplă, întinde brațele în lateral, într-un gest patetic, care se regăsește în tot sudul Transilvaniei. Maria are la stânga două dintre femeile mironofore, iar la dreapta cadrului, doi apostoli imberbi și un înger. Crucea Patimilor, în centru, are pe brațul vertical o filacteră inscripționată și lateral, oblic, însemnele Patimilor (sulița și buretele cu oțet). Vestmintele personajelor sunt simplificate, fiind segmentate și cromatizate diferit. Un chenar din flori este amplasat inferior, iar o arcadă în anse-de-panier încadrează scena. Fundalul este acoperit cu stele din linii suprapuse, iar la colțuri, superior, sunt flori cu frunze specifice Șcheilor Brașovului. Cromatică: roșu, verde, alb, albastru, brun, galben, lac garanța, auriu, negru.