Portret al pianistului Sviatoslav Teofilovici Richter, din profil, spre dreapta. Semnătura artistei sub desen, stânga. Sviatoslav Teofilovici Richter (1915- 1997) a fost un pianist sovietic, unul dintre cei mai faimoși pianiști ai secolului XX. Lucia Cosmescu (1916-1969) a fost pictoriță și grafician român, Născută în Galați, a făcut studii de pictură la Academia de Arte Frumoase din București.

Aplică

Farfurie de porțelan de Sevres, realizată din porțelan alb, cu margini treflate, decorate cu frunze de laur pictate, în centrul decorațiilor având blazonul familiei Suțu. Blazonul a fost adesea confundat cu cel al Principatelor Unite, fiind format din: stemele celor două țări românești: prima cea a Moldovei, cea de-a doua cea a Țării Românești, steme plasate pe două scuturi ovale, în fascie, acolate, puțin suprapuse, cea a Moldovei având capul de bour de argint cu stea în șase colțuri de aur, pe un scut cu segmente verticale egale roșii și albastre; cea a Țării Românești având acvila cruciată de argint, cu crucea de aur, scutul având segmente verticale galbene și albastre. Cele două scuturi au ca tenanți doi lei aurii, deasupra armele familiei Suțu – iataganul și sabia, ambele aurii, precum, pe un pavilion de purpură căptușit cu hermină, brodat cu ciucuri de aur și prins într-o coroană cu pietre scumpe. Pe scut, în partea inferioară se află și decorațiile familiei Suțu. Familia Suțu a fost o familie fanariotă grecească, venită în principate în cea de-a doua parte a secolului al XVIII-lea, având trei domni în ambele țări Românești (Alexandru Suțu, Mihai Suțu și Mihai Grigore Suțu). Blazonul familiei poate fi admirat inclusiv pe clădirea Palatului Suțu, astăzi Muzeul de Istorie a Municipiului București. Farfuria are marca atelierului Sevres și modelul din anul 1844, precum și seria.

Aplică

Litografie din seria realizată după ciclul de picturi comemorând Lupta pentru independență a grecilor (1821-1829) al pictorului bavarez Peter von Hess (1792-1871). Gravorul este Johann Baptist Kuhn (1810-1871). Ediția de la Brăila a apărut în tipografia Anteia Tipo-Lithografie P.M. Pestemalgioglu, în 1890. (vezi inscripționarea, în dreapta, jos, sub chenar: „Tipo. Lith. P. M. Pestemalgioglu, Brăila, 1890”). Planșa, a șaptea din serie, poartă titlul Ikonomos proclamă libertatea în Idra (Ο Οικονόμος κρύττει εν ‘Υδρα την Ελευθερίαν), scris în neogreacă (chenar, sus), germană (chenar, jos: Α. Oeconomos erklart die freiheit auf Hydra), franceză (chenar, dreapta: A. Oeconomos proclamant la liberte a Hydra), engleză (chenar, stânga: A. Oekonomos proclaiming liberty on Hydra). Imaginea centrală este încadrată de un chenar dublu, în interiorul căruia se află titlul în cele patru limbi. Chenarul titlurilor, așezat în mijloc, este decorat cu simboluri otomane (arme, fes, cască, steaguri) pentru titlul de sus (greacă), evocări ale navigației (vâsle, ancoră, vele) pentru titlul de jos (germană), simboluri religioase (cruci, stindarde, mitră) pentru cel din dreapta (franceză) și simboluri evocând mișcarea revoluționară greacă (steag, arme, cască) pentru cel din stânga (engleză). Sub chenar se află legenda, în neogreacă. În traducere: „Antonis Ikonomos (1785 – 16 December 1821) îi convinge pe gospodarii din Idra să se îngrijească de libertate pe 28 aprilie 1821. A murit în iulie același an.”