Gallery›National Museum of Romanian History›Desenul redă detalii cu glande salivare de Helix pomatia (Melcul de livadă), mărite, văzute la microscop. Cu două detalii. Este realizat de Dimitrie Voinov, în timpul școlii sau al facultății. Limba textului: română Dimitrie Voinov (1867 - 1951) a fost un biolog, zoolog, histolog, citolog, fondatorul școlii românești de citologie. Din 1927, a devenit membru titular al Academiei Române.
Desenul redă detalii cu glande salivare de Helix pomatia (Melcul de livadă), mărite, văzute la microscop. Cu două detalii. Este realizat de Dimitrie Voinov, în timpul școlii sau al facultății. Limba textului: română Dimitrie Voinov (1867 - 1951) a fost un biolog, zoolog, histolog, citolog, fondatorul școlii românești de citologie. Din 1927, a devenit membru titular al Academiei Române.
National Museum of Romanian History

Desenul redă detalii cu glande salivare de Helix pomatia (Melcul de livadă), mărite, văzute la microscop. Cu două detalii. Este realizat de Dimitrie Voinov, în timpul școlii sau al facultății. Limba textului: română Dimitrie Voinov (1867 - 1951) a fost un biolog, zoolog, histolog, citolog, fondatorul școlii românești de citologie. Din 1927, a devenit membru titular al Academiei Române.

Dimitrie Voinov

CC0 — Public Domain
National Museum of Romanian History

Desenul redă detalii cu glande salivare de Helix pomatia (Melcul de livadă), mărite, văzute la microscop. Cu două detalii. Este realizat de Dimitrie Voinov, în timpul școlii sau al facultății. Limba textului: română Dimitrie Voinov (1867 - 1951) a fost un biolog, zoolog, histolog, citolog, fondatorul școlii românești de citologie. Din 1927, a devenit membru titular al Academiei Române.

🔒
Order museum-quality prints

Sign in to order prints, canvas, and more of this work. Browsing and full-resolution downloads stay free.

More from National Museum of Romanian History

Zeița Diana
National Museum of Romanian History
Zeița Diana
Unknown artist
Planșă tipografică reprezentându-l pe Ioan Vodă cel Viteaz (1521 - 1574). A fost domnul Moldovei din 1572 până în 1574. Desenul reproduce o sculptură de P. Mercea, inspirată dintr-un portret de epocă. Limba textului: română
National Museum of Romanian History
Planșă tipografică reprezentându-l pe Ioan Vodă cel Viteaz (1521 - 1574). A fost domnul Moldovei din 1572 până în 1574. Desenul reproduce o sculptură de P. Mercea, inspirată dintr-un portret de epocă. Limba textului: română
P. Mercea, sculptor
Farfurie adâncă de porțelan de Sevres, realizată din porțelan alb, cu margini treflate, decorate cu frunze de laur pictate, în centrul decorațiilor având blazonul familiei Suțu. Blazonul a fost adesea confundat cu cel al Principatelor Unite, fiind format din: stemele celor două țări românești: prima cea a Moldovei, cea de-a doua cea a Țării Românești, steme plasate pe două scuturi ovale, în fascie, acolate, puțin suprapuse, cea a Moldovei având capul de bour de argint cu stea în șase colțuri de aur, pe un scut cu segmente verticale egale roșii și albastre; cea a Țării Românești având acvila cruciată de argint, cu crucea de aur, scutul având segmente verticale galbene și albastre. Cele două scuturi au ca tenanți doi lei aurii, deasupra armele familiei Suțu – iataganul și sabia, ambele aurii, precum, pe un pavilion de purpură căptușit cu hermină, brodat cu ciucuri de aur și prins într-o coroană cu pietre scumpe. Pe scut, în partea inferioară se află și decorațiile familiei Suțu. Familia Suțu a fost o familie fanariotă grecească, venită în principate în cea de-a doua parte a secolului al XVIII-lea, având trei domni în ambele țări Românești (Alexandru Suțu, Mihai Suțu și Grigore Suțu). Blazonul familiei poate fi admirat inclusiv pe clădirea Palatului Suțu, astăzi Muzeul de Istorie a Municipiului București. Farfuria are marca atelierului Sevres și modelul din anul 1844, precum și seria.
National Museum of Romanian History
Farfurie adâncă de porțelan de Sevres, realizată din porțelan alb, cu margini treflate, decorate cu frunze de laur pictate, în centrul decorațiilor având blazonul familiei Suțu. Blazonul a fost adesea confundat cu cel al Principatelor Unite, fiind format din: stemele celor două țări românești: prima cea a Moldovei, cea de-a doua cea a Țării Românești, steme plasate pe două scuturi ovale, în fascie, acolate, puțin suprapuse, cea a Moldovei având capul de bour de argint cu stea în șase colțuri de aur, pe un scut cu segmente verticale egale roșii și albastre; cea a Țării Românești având acvila cruciată de argint, cu crucea de aur, scutul având segmente verticale galbene și albastre. Cele două scuturi au ca tenanți doi lei aurii, deasupra armele familiei Suțu – iataganul și sabia, ambele aurii, precum, pe un pavilion de purpură căptușit cu hermină, brodat cu ciucuri de aur și prins într-o coroană cu pietre scumpe. Pe scut, în partea inferioară se află și decorațiile familiei Suțu. Familia Suțu a fost o familie fanariotă grecească, venită în principate în cea de-a doua parte a secolului al XVIII-lea, având trei domni în ambele țări Românești (Alexandru Suțu, Mihai Suțu și Grigore Suțu). Blazonul familiei poate fi admirat inclusiv pe clădirea Palatului Suțu, astăzi Muzeul de Istorie a Municipiului București. Farfuria are marca atelierului Sevres și modelul din anul 1844, precum și seria.
Unknown artist
Harta națională aeronautică redă regiunile României Mari cu granițele din perioada interbelică. Realizată de Institutul Geografic Militar. Zona Turnu Măgurele, între latitudine: 42-44 grade N; longitudine: 24-27 grade E. Proiecție policromă la scara: 1:1 000 000 Text bilingv, în română și franceză.
National Museum of Romanian History
Harta națională aeronautică redă regiunile României Mari cu granițele din perioada interbelică. Realizată de Institutul Geografic Militar. Zona Turnu Măgurele, între latitudine: 42-44 grade N; longitudine: 24-27 grade E. Proiecție policromă la scara: 1:1 000 000 Text bilingv, în română și franceză.
Unknown artist